OBLIGAŢII ŞI RĂSPUNDERE DISCIPLINARĂ
 

Legea nr. 303/2022 privind statutul magistraţilor enumeră abaterile pentru care magistraţii răspund disciplinar (art. 271).

Procurorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru abaterile prin care se aduce atingere prestigiului instituţiei.

Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte, prin secţiile sale, rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, pentru faptele prevăzute în Legea nr. 303/2022, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru săvârşirea de abateri, legea prevede aplicarea de sancţiuni disciplinare (art. 273).

Conform art. 44 din Legea nr. 305/2022, acţiunea disciplinară se exercită de Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar.

Inspecția Judiciară se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată în scris și motivat de orice persoană interesată, inclusiv de către Consiliul Superior al Magistraturpp, în legătură cu abaterile disciplinare săvârșite de judecători sau procurori (art. 45).

În vederea exercitării acţiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării disciplinare prealabile de către Inspecţia Judiciară.

Aspectele semnalate sunt supuse unei verificări prealabile, care se efectuează de inspectorii judiciari din cadrul Inspecţiei Judiciare, în cadrul căreia se stabilește dacă există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare.

Dacă, în urma verificărilor prealabile, se constată că nu există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, rezultatul verificărilor prealabile se comunică persoanei care a formulat sesizarea şi persoanei vizate de sesizare.

Dacă, în urma verificărilor prealabile, se constată că există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, inspectorul dispune, prin rezoluţie, începerea cercetării disciplinare prealabile.

În cadrul cercetării disciplinare, ascultarea şi verificarea apărărilor procurorului cercetat sunt obligatorii.

Inspectorul judiciar poate dispune admiterea sesizării prin exercitarea acțiunii disciplinare și sesizarea secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii sau respingerea sesizării.

Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii soluționează acțiunea disciplinară printr-o hotărâre.

Împotriva hotărârilor prin care s-a soluționat acțiunea disciplinară se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Competenţa soluţionării recursului aparţine Completului de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Din Completul de 5 judecători nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Hotărârea prin care se soluţionează recursul este irevocabilă.

În cazul excluderii din magistratură, hotărârea irevocabilă se transmite Preşedintelui României, în vederea emiteri decretului de eliberare din funcţie

 
RĂSPUNDEREA CIVILĂ A PROCURORILOR

Legislaţia română reglementează expres un singur caz în care poate fi angajată răspunderea civilă a procurorului şi anume cel al reparării pagubei produse prin condamnarea sau luarea unei măsuri preventive pe nedrept. Conform art. 538 Cod de procedură penală, orice persoană care a fost condamnată definitiv, indiferent dacă pedeapsa aplicată sau măsura educativă privativă de libertate a fost sau nu pusă în executare, are dreptul la repararea de către stat a pagubei suferite, în cazul în care, în urma rejudecării cauzei, după anularea sau desfiinţarea hotărârii de condamnare pentru un fapt nou sau recent descoperit care dovedeşte că s-a produs o eroare judiciară, s-a pronunţat o hotărâre definitivă de achitare. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul redeschiderii procesului penal cu privire la condamnatul judecat în lipsă, dacă după rejudecare s-a pronunţat o hotărâre definitivă de achitare. Are dreptul la repararea pagubei - în condițiile legii - şi persoana care, în cursul procesului penal, a fost privată nelegal de libertate.

În cazul în care repararea pagubei a fost acordată potrivit legii, precum şi în situaţia în care statul român a fost condamnat de către o instanţă internaţională, statul are - potrivit art. 542  Cod de procedură penală - acţiune în regres pentru recuperarea sumei achitate împotriva persoanei care, cu rea-credinţă sau din culpă gravă, a provocat situaţia generatoare de daune sau împotriva instituţiei la care aceasta este asigurată pentru despăgubiri în caz de prejudicii provocate în exerciţiul profesiunii.

RĂSPUNDEREA PENALĂ A PROCURORILOR

Pentru a asigura independenţa şi imparţialitatea magistraţilor, legea a instituit măsuri de protecţie a acestora, inclusiv a magistraţilor procurori, împotriva antrenării lor abuzive în procese penale şi  proceduri viciate de eventuale presiuni politice ori de altă natură.

Magistraţii nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi, arestați preventiv, arestaţi la domiciliu puși sub control judiciar sau controlului judiciar pe cauțiune fără încuviinţarea Consiliului Superior al Magistraturii.