OBLIGAŢII ŞI RĂSPUNDERE DISCIPLINARĂ
 

 

Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor enumeră abaterile pentru care magistraţii răspund disciplinar (art. 99).

Procurorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru abaterile prin care se aduce atingere prestigiului instituţiei.

Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte, prin secţiile sale, rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, pentru faptele prevăzute în Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru săvârşirea de abateri, legea prevede aplicarea de sancţiuni disciplinare (art. 100).

În cazul procurorilor, acţiunea disciplinară se exercită de Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar, de ministrul justiţiei sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (art. 44 alin. (4) din Legea nr. 317/2004).

Inspecția Judiciară poate fi sesizată în legătură cu abaterile disciplinare ale procurorilor de orice persoană interesată sau se pot sesiza din oficiu.

În vederea exercitării acţiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării disciplinare prealabile de către Inspecţia Judiciară.

Ascultarea şi verificarea apărărilor procurorului cercetat sunt obligatorii.

Aspectele semnalate sunt supuse unei verificări prealabile, care se efectuează de inspectorii judiciari din cadrul Inspecţiei Judiciare, în cadrul căreia se stabilește dacă există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare. Verificările se efectuează în termen de cel mult 45 de zile de la data solicitării formulate de titularul acţiunii disciplinare.

Dacă, în urma verificărilor prealabile, se constată că nu există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, rezultatul verificărilor prealabile se înaintează ministrului justiției, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, persoanei care a formulat sesizarea şi persoanei vizate de sesizare.

Dacă, în urma verificărilor prealabile, se constată că există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, inspectorul judiciar transmite autorului sesizării, în termen de 7 zile de la finalizarea verificării prealabile, propunerea de începere a cercetării disciplinare prealabile sau dispune, prin rezoluţie, începerea cercetării disciplinare prealabile.  Primind propunerea de începere a cercetării prealabile, ministrul justiţiei sau procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate dispune începerea cercetării disciplinare prealabile.

Inspecţia Judiciară comunică rezultatul cercetării prealabile titularului acţiunii disciplinare în termen de cel mult 7 zile de la finalizarea acesteia.

După primirea rezultatului cercetării prealabile, ministrul justiţiei sau procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate exercita acţiunea disciplinară prin sesizarea Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

Secţia pentru procurori Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul în care constată că sesizarea este întemeiată, aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute de lege, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârşite de judecător sau procuror şi cu circumstanţele personale ale acestuia.

Hotărârile secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinară se redactează, obligatoriu, în termen de cel mult 20 de zile de la pronunţare şi se comunică, de îndată, în scris, procurorului vizat, precum şi Inspecţiei Judiciare ori, după caz, titularului acţiunii disciplinare care a exercitat-o. Comunicarea hotărârilor este asigurată de Secretariatul general al Consiliului Superior al Magistraturii.

Împotriva hotărârilor prin care s-a soluționat acțiunea disciplinară se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Competenţa soluţionării recursului aparţine Completului de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Din Completul de 5 judecători nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Hotărârea prin care se soluţionează recursul este irevocabilă.

În cazul excluderii din magistratură, hotărârea irevocabilă se transmite Preşedintelui României, în vederea emiteri decretului de eliberare din funcţie

 

 
RĂSPUNDEREA CIVILĂ A PROCURORILOR

 

 

Legislaţia română reglementează expres un singur caz în care poate fi angajată răspunderea civilă a procurorului şi anume cel al reparării pagubei produse prin condamnarea sau luarea unei măsuri preventive pe nedrept. Conform art. 538 Cod de procedură penală, orice persoană care a fost condamnată definitiv, indiferent dacă pedeapsa aplicată sau măsura educativă privativă de libertate a fost sau nu pusă în executare, are dreptul la repararea de către stat a pagubei suferite, în cazul în care, în urma rejudecării cauzei, după anularea sau desfiinţarea hotărârii de condamnare pentru un fapt nou sau recent descoperit care dovedeşte că s-a produs o eroare judiciară, s-a pronunţat o hotărâre definitivă de achitare. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul redeschiderii procesului penal cu privire la condamnatul judecat în lipsă, dacă după rejudecare s-a pronunţat o hotărâre definitivă de achitare. Are dreptul la repararea pagubei - în condițiile legii - şi persoana care, în cursul procesului penal, a fost privată nelegal de libertate.

În cazul în care repararea pagubei a fost acordată potrivit legii, precum şi în situaţia în care statul român a fost condamnat de către o instanţă internaţională, statul are - potrivit art. 542  Cod de procedură penală - acţiune în regres pentru recuperarea sumei achitate împotriva persoanei care, cu rea-credinţă sau din culpă gravă, a provocat situaţia generatoare de daune sau împotriva instituţiei la care aceasta este asigurată pentru despăgubiri în caz de prejudicii provocate în exerciţiul profesiunii.

 

 

RĂSPUNDEREA PENALĂ A PROCURORILOR

 

        

Pentru a asigura independenţa şi imparţialitatea magistraţilor, legea a instituit măsuri de protecţie a acestora, inclusiv a magistraţilor procurori, împotriva antrenării lor abuzive în procese penale şi  proceduri viciate de eventuale presiuni politice ori de altă natură.

De menţionat, în acest sens, că cea mai importantă măsură de protecţie o constituie stabilirea unei competenţe speciale de urmărire penală şi de judecare a infracţiunilor comise de procurori şi de judecători.

Conform art. 38 lit. c), art. 40 alin. (1) și art. 56 alin (6) Cod de procedură penală, urmărirea penală în cazul infracţiunilor săvârşite de procurori se face obligatoriu de către procurorul de la parchetul corespunzător instanţei care, potrivit legii, judecă în primă instanţă cauza, cu excepția cazurile în care legea prevede altfel.

Magistraţii nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi, arestațipreventiv sau arestaţi la domiciliu fără încuviinţarea Consiliului Superior al Magistraturii.

 

 
     

©Copyright 2018 Parchetul de pe langa Curtea de Apel Constanta.