Text extras din aplicatia LexExpert dezvoltata
de CIN Piatra-Neamț
LEGE Nr. 317/2004 din 1
iulie 2004 *** Republicată
privind Consiliul Superior
al Magistraturii
Text în vigoare începând cu
data de 7 martie 2019
Text actualizat prin
produsul informatic legislativ LEX EXPERT în baza actelor normative
modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 7
martie 2019.
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
ART. 1
(1) Consiliul
Superior al Magistraturii este garantul independenței
justiției.
(2) Consiliul
Superior al Magistraturii este independent și se
supune în activitatea sa numai legii. Membrii Consiliului Superior al
Magistraturii răspund în fața judecătorilor și procurorilor pentru activitatea desfășurată
în exercitarea mandatului.
ART. 2
Consiliul Superior
al Magistraturii are personalitate juridică și sediul
în municipiul București.
CAPITOLUL II
Organizarea
Consiliului Superior al Magistraturii
SECȚIUNEA 1
Structura
Consiliului Superior al Magistraturii
ART. 3
Consiliul Superior
al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care:
a) 9 judecători și 5 procurori, aleși în
adunările generale ale judecătorilor și procurorilor,
care compun cele două secții ale Consiliului, una
pentru judecători și una pentru procurori;
b) 2 reprezentanți ai societății
civile, specialiști în domeniul dreptului, care se
bucură de înaltă reputație profesională și morală, aleși de Senat;
c) președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție,
reprezentant al puterii judecătorești, ministrul justiției și procurorul general
al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care sunt membri de
drept ai Consiliului.
ART. 4
Secția pentru judecători a
Consiliului Superior al Magistraturii este alcătuită din:
a) 2 judecători de
la Înalta Curte de Casație și
Justiție;
b) 3 judecători de
la curțile de apel;
c) 2 judecători de
la tribunale;
d) 2 judecători de
la judecătorii.
ART. 5
Secția pentru procurori a
Consiliului Superior al Magistraturii este alcătuită din:
a) 1 procuror de la
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de la Direcția Națională Anticorupție sau de la Direcția
de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate
Organizată și Terorism;
b) 1 procuror de la
parchetele de pe lângă curțile de apel;
c) 2 procurori de la
parchetele de pe lângă tribunale;
d) 1 procuror de la
parchetele de pe lângă judecătorii.
SECȚIUNEA a 2-a
Alegerea membrilor
Consiliului Superior al Magistraturii
ART. 6
(1) Judecătorii și procurorii, membri ai Consiliului Superior al
Magistraturii, prevăzuți la art. 3 lit. a), sunt aleși în adunările generale ale judecătorilor sau, după
caz, ale procurorilor.
(2) Data la care au
loc adunările generale ale judecătorilor și ale
procurorilor se stabilește de către Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii cu cel puțin 90
de zile înainte de expirarea mandatului membrilor acestuia și
se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, și pe pagina de internet a Consiliului Superior al
Magistraturii.
ART. 7
(1) Membrii
Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecătorilor și procurorilor numiți de Președintele României, cu o vechime de cel puțin 7 ani în funcția de
judecător sau procuror definitiv și care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani.
(2) Judecătorii și procurorii își pot susține candidaturile depuse pentru alegerea ca membri ai
Consiliului Superior al Magistraturii în fața
colectivelor de judecători și procurori, până cel
târziu cu două zile înainte de data alegerilor. Candidaturile judecătorilor și procurorilor pot fi susținute
de colectivele de judecători și procurori, precum și de asociațiile profesionale
ale acestora.
(3) Perioada în care
pot fi depuse candidaturile se stabilește de Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii și se publică
în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, și
pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) Candidaturile se
depun la Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție,
respectiv la Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,
inclusiv pentru procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și la
colegiile de conducere ale curților de apel ori ale
parchetelor de pe lângă acestea, însoțite de:
a) curriculum vitae;
b) un proiect
privind principalele obiective pe care le vor urmări judecătorii sau procurorii
în cazul alegerii în Consiliul Superior al Magistraturii, precum și, după caz, documentele de susținere
a candidaturii;
c) o declarație pe propria răspundere din care să rezulte că nu
au făcut parte din serviciile de informații înainte
de 1990 și nici nu au colaborat cu acestea, în cazul
persoanelor care, la data de 1 ianuarie 1990, împliniseră vârsta de 16 ani;
d) o declarație pe propria răspundere din care să rezulte că nu
sunt și nu au fost lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații;
e) o declarație pe propria răspundere din care să rezulte că nu
au un interes personal ce influențează sau ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate și
imparțialitate a atribuțiilor
prevăzute de lege.
(5) Judecătorii și procurorii detașați la alte autorități decât instanțe sau
parchete nu pot candida pentru funcția de membru al
Consiliului Superior al Magistraturii, iar judecătorii și
procurorii delegați sau detașați
la alte instanțe sau parchete nu pot candida decât
pentru instanța sau parchetul de la care au fost delegați sau detașați. Nu pot fi aleși membri ai Consiliului Superior al Magistraturii
judecătorii și procurorii care au făcut parte din
serviciile de informații sau au colaborat cu acestea
în afara cadrului legal, precum și cei care au un
interes personal ce influențează sau ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate și
imparțialitate a atribuțiilor
prevăzute de lege.
(6) Colegiile de
conducere ale Înaltei Curți de Casație
și Justiție, Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție, ale curților de
apel și ale parchetelor de pe lângă acestea verifică
îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) - (5)
de către judecătorii și procurorii care și-au depus candidaturile, în termen de 5 zile de la data
expirării termenului de depunere a candidaturilor. Hotărârea colegiului de
conducere se publică, de îndată, pe site-ul instanței
sau parchetului respectiv.
(7) Împotriva
hotărârilor colegiilor de conducere prevăzute la alin. (6), în termen de 5 zile
de la publicare, pot formula opoziție candidații ori, după caz, judecătorii sau procurorii de la
nivelul instanțelor sau parchetelor pentru care a
fost depusă candidatura.
(8) Opoziția se depune la Consiliul Superior al Magistraturii și se soluționează prin hotărâre
a secției corespunzătoare a Consiliului Superior al
Magistraturii, în termen de 7 zile de la înregistrare.
(9) Hotărârea secției corespunzătoare a Consiliului Superior al
Magistraturii, prevăzută la alin. (8), poate fi contestată de către persoanele
prevăzute la alin. (7), la Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Contestația
se soluționează în termen de 7 zile de la
înregistrare, cu citarea părților. Întâmpinarea nu
este obligatorie, iar dispozițiile art. 200 și 201 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură
civilă, republicată, cu modificările ulterioare, nu sunt aplicabile. Hotărârea pronunțată este definitivă.
ART. 8
(1) Judecătorii
Înaltei Curți de Casație și Justiție aleg, în adunarea
generală, prin vot secret, direct și personal, 2
membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, dintre judecătorii care și-au depus candidatura.
(2) Procurorii de la
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorii de la Direcția Națională Anticorupție și procurorii de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor
de Criminalitate Organizată și Terorism aleg, în
adunarea generală comună a procurorilor din acestea, prin vot secret, direct și personal, un membru pentru Consiliul Superior al
Magistraturii dintre procurorii care și-au depus
candidatura. În cadrul adunării generale votează și
procurorii din structurile teritoriale ale acestor parchete.
(3) Sunt aleși ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii 2
judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, un procuror de la
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau de la Direcția Națională Anticorupție ori de la Direcția
de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate
Organizată și Terorism, care au obținut
majoritate de voturi în adunările generale.
(4) În cazul în care
niciunul dintre candidați nu obține
majoritate de voturi, se organizează turul doi al alegerilor la care participă
judecătorii și procurorii clasați
pe primele două locuri. Este ales membru al Consiliului Superior al
Magistraturii candidatul care a obținut numărul cel
mai mare de voturi în turul doi al alegerilor.
ART. 9
(1) Colegiul de
conducere al fiecărei curți de apel și al fiecărui parchet de pe lângă acestea centralizează
candidaturile depuse de judecătorii și procurorii din
circumscripțiile lor.
(2) Candidaturile se
centralizează pe categorii de instanțe și parchete și se transmit instanțelor și parchetelor din circumscripția curții de apel, însoțite de documentele prevăzute la art. 7 alin. (4).
(3) Colegiile de
conducere ale curților de apel, tribunalelor și judecătoriilor organizează propria adunare generală.
(4) Colegiile de
conducere ale parchetelor de pe lângă curțile de
apel, parchetelor de pe lângă tribunale și
parchetelor de pe lângă judecătorii organizează propria adunare generală.
ART. 10
(1) Judecătorii de
la fiecare curte de apel, judecătorii de la toate tribunalele și tribunalele specializate din circumscripția
fiecărei curți de apel și
judecătorii de la fiecare din judecătoriile din circumscripția
fiecărei curți de apel desemnează, prin vot secret,
direct și personal, câte un candidat pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii
dintre judecătorii care și-au depus candidatura.
(2) Procurorii de la
fiecare parchet de pe lângă curțile de apel,
procurorii de la fiecare din parchetele de pe lângă tribunale și tribunalele specializate din circumscripția
fiecărei curți de apel și
procurorii de la parchetele de pe lângă judecătoriile din circumscripția
fiecărei curți de apel desemnează, prin vot secret,
direct și personal, câte un candidat pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii
dintre procurorii care și-au depus candidatura.
(3) Sunt desemnați pentru a candida la funcția
de membru al Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii și procurorii care au obținut
majoritate de voturi în adunările generale prevăzute la art. 9 alin. (3) și (4). Hotărârile adunărilor generale sunt trimise
colegiului de conducere al curții de apel, respectiv
al parchetului de pe lângă aceasta, care stabilește
rezultatul votului.
(4) Judecătorii
militari și procurorii militari își
depun candidatura la Curtea Militară de Apel București
sau, după caz, la Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel București. Dispozițiile alin. (1)
- (3) se aplică în mod corespunzător. Tribunalul Militar Teritorial București și tribunalele
militare, precum și parchetele de pe lângă acestea
desemnează câte un candidat care va fi inclus pe listele prevăzute la art. 11
alin. (1) lit. c) și e), respectiv d) și f).
(5) Consiliul
Superior al Magistraturii întocmește listele cu
judecătorii și procurorii desemnați
pentru a candida la funcția de membru al Consiliului
Superior al Magistraturii, pe categorii de instanțe și parchete.
(6) Listele
prevăzute la alin. (5) și documentele prevăzute la art.
7 alin. (4) se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al
Magistraturii.
(7) Dispozițiile art. 8 alin. (4) se aplică în mod
corespunzător.
ART. 11
(1) Listele
judecătorilor și ale procurorilor care au fost desemnați pentru a candida la funcția
de membru al Consiliului Superior al Magistraturii se transmit instanțelor sau, după caz, parchetelor, de către Consiliul
Superior al Magistraturii, cu cel puțin 20 de zile
înainte de data stabilită pentru adunările generale, după cum urmează:
a) lista cuprinzând candidații de la curțile de apel
se transmite tuturor curților de apel;
b) lista cuprinzând candidații de la parchetele de pe lângă curțile
de apel se transmite tuturor parchetelor de pe lângă curțile
de apel;
c) lista cuprinzând candidații de la tribunale și
tribunalele specializate se transmite tuturor tribunalelor și
tribunalelor specializate;
d) lista cuprinzând candidații de la parchetele de pe lângă tribunale și tribunale specializate se transmite tuturor parchetelor
de pe lângă tribunale și tribunale specializate;
e) lista cuprinzând candidații de la judecătorii se transmite tuturor
judecătoriilor;
f) lista cuprinzând candidații de la parchetele de pe lângă judecătorii se
transmite tuturor parchetelor de pe lângă judecătorii.
(2) Listele prevăzute
la alin. (1) și documentele prevăzute la art. 7 alin.
(4) se afișează la sediile instanțelor
și parchetelor.
ART. 12
(1) Listele
prevăzute la art. 11 alin. (1) și documentele
prevăzute la art. 7 alin. (4) se transmit de către Consiliul Superior al
Magistraturii instanțelor și
parchetelor, însoțite de buletine de vot.
(2) Consiliul
Superior al Magistraturii transmite fiecărei instanțe
și fiecărui parchet un număr de buletine de vot ștampilate egal cu numărul judecătorilor și procurorilor din cadrul parchetului, cu un plus de 10%.
(3) Forma și conținutul buletinelor de vot
se stabilesc de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) Tipărirea
buletinelor de vot se asigură de Consiliul Superior al Magistraturii.
ART. 13
(1) În vederea
alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul fiecărei instanțe și al fiecărui parchet
se convoacă adunarea generală a judecătorilor sau, după caz, a procurorilor.
(2) Judecătorii de
la curțile de apel și
procurorii de la parchetele de pe lângă acestea aleg ca membri ai Consiliului
Superior al Magistraturii, în adunările lor generale, prin vot secret, direct și personal, 3 judecători de la curțile
de apel și un procuror de la parchetele de pe lângă
acestea.
(3) Judecătorii de
la tribunale și tribunalele specializate și procurorii de la parchetele de pe lângă acestea aleg ca
membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunările lor generale,
prin vot secret, direct și personal, 2 judecători de
la tribunale și tribunalele specializate și 2 procurori de la parchetele de pe lângă acestea.
(4) Judecătorii de
la judecătorii și procurorii de la parchetele de pe
lângă acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în
adunările lor generale, prin vot secret, direct și
personal, 2 judecători de la judecătorii și un
procuror de la parchetele de pe lângă acestea.
ART. 14
(1) În procedura de
desemnare a candidaților și
de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunările generale
sunt legal constituite în prezența majorității judecătorilor sau, după caz, a procurorilor în funcție. Judecătorii și
procurorii delegați sau detașați
la alte instanțe sau parchete participă la adunarea
generală a instanței sau parchetului de la care au
fost delegați sau detașați.
(2) Adunările
generale sunt prezidate de magistratul cu cea mai mare vechime în funcția de judecător sau procuror, care nu și-a depus candidatura pentru funcția
de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) În procedura de
alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, fiecare judecător și procuror votează un număr maxim de candidați
egal cu numărul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, care
reprezintă categoria de instanțe sau parchete la
nivelul cărora judecătorul sau, după caz, procurorul își
desfășoară activitatea.
(4) În cazul în care
au fost votate mai puține persoane decât cele
prevăzute la alin. (3), votul este nul.
(5) La alegerea
membrilor Consiliului Superior al Magistraturii nu pot participa judecătorii și procurorii detașați la alte autorități decât la instanțe sau
parchete.
ART. 15
(1) Judecătorul sau
procurorul care a prezidat adunarea generală, împreună cu 2 judecători sau
procurori desemnați înaintea votului de adunările
generale:
a) asigură numărarea
voturilor;
b) întocmește procesul-verbal cu privire la desfășurarea alegerilor și
rezultatele votului și îl transmite Consiliului
Superior al Magistraturii;
c) comunică numele
judecătorilor sau al procurorilor desemnați pentru a
candida la funcția de membru al Consiliului Superior
al Magistraturii potrivit art. 10 alin. (5) ori, după caz, alcătuiește
și transmite Consiliului Superior al Magistraturii
lista cuprinzând candidații înscriși
în ordinea descrescătoare a voturilor obținute în
adunările generale prevăzute la art. 8 alin. (3) și
la art. 13 alin. (2) - (4).
(2) Pentru
îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la alin. (1),
judecătorul sau procurorul care a prezidat adunarea generală este ajutat de 2
judecători sau, după caz, de 2 procurori, desemnați
de adunările generale, dintre judecătorii sau procurorii care nu și-au depus candidaturile.
ART. 16
(1) Consiliul
Superior al Magistraturii centralizează rezultatele votului din circumscripțiile tuturor curților
de apel și ale parchetelor de pe lângă acestea.
(2) Sunt aleși ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii:
a) 3 judecători de
la curțile de apel, care au obținut
numărul cel mai mare de voturi la nivel național;
b) 2 judecători de
la tribunale și tribunalele specializate, care au obținut numărul cel mai mare de voturi la nivel național;
c) 2 judecători de
la judecătorii, care au obținut numărul cel mai mare
de voturi la nivel național;
d) 1 procuror de la
parchetele de pe lângă curțile de apel, care a obținut numărul cel mai mare de voturi la nivel național;
e) 2 procurori de la
parchetele de pe lângă tribunale și tribunalele
specializate care au obținut numărul cel mai mare de
voturi la nivel național;
f) 1 procuror de la
parchetele de pe lângă judecătorii, care a obținut
numărul cel mai mare de voturi la nivel național.
(3) Dispozițiile art. 8 alin. (4) se aplică în mod
corespunzător.
ART. 17
(1) Consiliul
Superior al Magistraturii verifică legalitatea procedurilor de desemnare și de alegere, din oficiu sau la sesizarea oricărui
judecător sau procuror.
(2) În vederea
formulării sesizării, judecătorii și procurorii au
dreptul să verifice procesele-verbale cu privire la desfășurarea
procedurilor prevăzute la alin. (1) și rezultatul
acestora, precum și buletinele de vot.
(3) Contestațiile referitoare la legalitatea procedurilor de
desemnare și de alegere pot fi depuse la secția corespunzătoare a Consiliului Superior al
Magistraturii, în termen de 15 zile de la data la care s-a stabilit rezultatul
votului.
(4) Contestațiile se soluționează de
către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 5 zile de la
data sesizării. Soluția motivată a contestației se comunică persoanelor care au făcut
sesizarea.
(5) În cazul în care
se constată încălcări ale legii în procedurile de desemnare și
de alegere, secția corespunzătoare a Consiliului
Superior al Magistraturii dispune măsurile necesare pentru înlăturarea
acestora, inclusiv repetarea alegerilor, numai la instanțele
sau parchetele la care încălcarea legii a avut drept consecință
influențarea rezultatului alegerilor.
(6) Dispozițiile art. 7 alin. (9) se aplică în mod
corespunzător.
ART. 18
(1) Consiliul
Superior al Magistraturii alcătuiește lista finală
cuprinzând magistrații aleși
potrivit prevederilor art. 8 alin. (3) și art. 16
alin. (2) și o transmite Biroului permanent al
Senatului.
(2) Înainte de
transmiterea listei către Biroul permanent al Senatului:
a) Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității
verifică și comunică, în termen de 15 zile de la
solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorii și procurorii aleși au făcut
parte din serviciile de informații înainte de 1990
sau au colaborat cu acestea;
b) Consiliul Suprem
de Apărare a Țării verifică și
comunică Consiliului Superior al Magistraturii rezultatul verificărilor privind
calitatea de ofițer acoperit, colaborator sau
informator al serviciilor de informații a
judecătorilor și procurorilor aleși,
în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Biroul permanent
al Senatului înaintează lista prevăzută la alin. (1) Comisiei juridice, de
numiri, disciplină, imunități și
validări, pentru întocmirea unui raport.
(4) Senatul, în prezența majorității membrilor săi,
pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, validează
lista cuprinzând magistrații aleși
ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
ART. 19
(1) În vederea
alegerii celor 2 reprezentanți ai societății
civile în Consiliul Superior al Magistraturii, organizațiile
profesionale ale juriștilor, consiliile profesionale
ale facultăților de drept acreditate, asociațiile și fundațiile care au ca obiectiv apărarea drepturilor omului
pot propune Biroului permanent al Senatului câte un candidat.
(2) Pot fi aleși ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii reprezentanți ai societății
civile care îndeplinesc următoarele condiții:
a) sunt specialiști în domeniul dreptului, cu o vechime de cel puțin 7 ani într-o profesie juridică sau în învățământul juridic superior;
b) se bucură de
înaltă reputație profesională și
morală;
c) nu au făcut parte
din serviciile de informații înainte sau după anul
1990, nu au colaborat în niciun fel cu acestea și nu
au un interes personal care influențează sau ar putea
influența îndeplinirea cu obiectivitate și imparțialitate a atribuțiilor prevăzute de lege. Aceștia
depun o declarație autentică în sensul că nu au fost
lucrători operativi și nu au colaborat, în niciun
fel, cu oricare serviciu de informații, înainte sau
după anul 1990;
d) nu au calitatea
de membru al unui partid politic și nu au îndeplinit
în ultimii 5 ani funcții de demnitate publică.
(3) Propunerile de
candidaturi se depun la Biroul permanent al Senatului, între a 90-a zi și a 60-a zi înainte de expirarea mandatului membrilor
Consiliului Superior al Magistraturii, însoțite de
hotărârea judecătorească sau, după caz, actul normativ de înființare,
de actul constitutiv și statutul persoanelor juridice
prevăzute la alin. (1), precum și de cazierul fiscal
al acestora.
(4) Perioada în care
se depun propunerile de candidaturi se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea a III-a, și pe pagina de Internet a
Consiliului Superior al Magistraturii, cu 30 de zile înainte de începerea
curgerii termenului prevăzut la alin. (3).
(5) Candidații propuși vor prezenta
Senatului documentele prevăzute la art. 7 alin. (4), precum și
cazierul judiciar.
(6) Lista candidaților și documentele
prevăzute la art. 7 alin. (4) se afișează pe paginile
de internet ale Senatului și Consiliului Superior al
Magistraturii, în termen de 5 zile de la expirarea perioadei de depunere a
acestora.
ART. 20
(1) Senatul alege,
dintre candidații prevăzuți
la art. 19, cei 2 reprezentanți ai societății civile, potrivit procedurii prevăzute în
regulamentul acestei Camere.
(2) Dispozițiile art. 18 alin. (2) se aplică în mod
corespunzător.
ART. 21
Hotărârile Senatului
privind validarea și alegerea membrilor Consiliului
Superior al Magistraturii se publică în Monitorul Oficial al României, Partea
I.
CAPITOLUL III
Funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii
ART. 22
(1) În termen de 15
zile de la publicarea hotărârilor prevăzute la art. 21, președintele
Înaltei Curți de Casație și Justiție convoacă membrii
Consiliului Superior al Magistraturii în ședința de
constituire.
(2) În ședința de constituire, prezidată de președintele
Înaltei Curți de Casație și Justiție, sunt aleși președintele și vicepreședintele Consiliului
Superior al Magistraturii.
(3) În termen de 15
zile de la ședința de constituire a Consiliului
Superior al Magistraturii se stabilesc atribuțiile și responsabilitățile fiecărui
membru permanent, pe domenii de activitate.
ART. 23
(1) Consiliul
Superior al Magistraturii funcționează ca organ cu
activitate permanentă. Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau
în plen sau în secții, potrivit atribuțiilor
care revin acestora.
(2) Membrii
Consiliului Superior al Magistraturii desfășoară
activitate permanentă și nenormată și nu exercită activitatea de judecător sau procuror, cu excepția membrilor de drept.
(3) *** Abrogat
(4) *** Abrogat
(5) Funcțiile de conducere deținute
de judecătorii sau procurorii aleși ca membri ai
Consiliului Superior al Magistraturii se suspendă de drept la data publicării
hotărârii Senatului în Monitorul Oficial al României, Partea I. Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii ce dețin o funcție de conducere la instanțe ori parchete, la data intrării în vigoare a
prezentei legi*), pot opta pentru suspendarea din funcția
de conducere respectivă în condițiile alin. (3).
(6) Perioada în care
judecătorul sau procurorul este membru al Consiliului Superior al Magistraturii
constituie vechime în aceste funcții.
------------
*) A se vedea Legea
nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății
și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificările și completările ulterioare.
ART. 24
(1) Consiliul
Superior al Magistraturii este condus de președinte,
ajutat de un vicepreședinte, aleși
de plen, în prezența a cel puțin
15 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, cu votul majorității membrilor prezenți
dintre judecătorii și procurorii prevăzuți
la art. 3 lit. a), care fac parte din secții
diferite, pentru un mandat de un an. Mandatul președintelui
nu poate fi reînnoit.
(2) Pentru funcția de președinte și vicepreședinte vor candida un
judecător și un procuror desemnați
de Secția pentru judecători, respectiv Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii,
din rândul membrilor săi, în prezența a cel puțin 2/3 din membrii secțiilor,
cu votul majorității membrilor prezenți.
(2^1) Candidații pentru funcțiile de președinte, respectiv vicepreședinte
își vor depune candidaturile, însoțite
de un proiect privind obiectivele urmărite, în secțiile
de care aparțin.
(2^2) Secțiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al
Magistraturii vor analiza și dezbate candidaturile
depuse și vor desemna candidații
pentru funcțiile de președinte
și vicepreședinte ale
Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Președintele Consiliului Superior al Magistraturii are
următoarele atribuții principale:
a) reprezintă
Consiliul Superior al Magistraturii în relațiile
interne și internaționale;
b) coordonează
activitatea Consiliului Superior al Magistraturii și
repartizează lucrările pentru plen și secții;
c) prezidează
lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepția cazului în care la lucrări participă Președintele României;
d) propune plenului
măsurile necesare pentru ocuparea locurilor devenite vacante, ca urmare a
revocării unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii;
e) semnează actele
emise de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii;
f) sesizează Curtea Constituțională, în vederea soluționării
conflictelor juridice de natură constituțională
dintre autoritățile publice;
g) desemnează
membrii Consiliului Superior al Magistraturii care pot fi consultați
pentru elaborarea unor proiecte de acte normative, la propunerea plenului;
h) prezintă, în ședința publică a plenului, raportul anual asupra activității Consiliului Superior al Magistraturii, care se
transmite instanțelor și
parchetelor și se dă publicității.
(4) Președintele Consiliului Superior al Magistraturii îndeplinește orice alte atribuții
stabilite de lege, de Regulamentul de organizare și funcționare administrativă a Consiliului Superior al Magistraturii
și de plen.
(5) În lipsa președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, atribuțiile prevăzute la alin. (3) și
(4) se exercită de vicepreședinte.
(6) În caz de vacanță a funcției de președinte sau de vicepreședinte
se aplică procedura prevăzută la alin. (2).
ART. 25
Președintele României prezidează, fără drept de vot, lucrările Plenului
Consiliului Superior al Magistraturii la care participă.
ART. 26
(1) Lucrările secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt legal
constituite în prezența majorității
membrilor acestora și sunt prezidate de președintele sau, după caz, de vicepreședintele
Consiliului Superior al Magistraturii. În lipsa acestora, membrii secției aleg un președinte de ședință, cu votul majorității
celor prezenți.
(2) Judecătorul sau
procurorul care prezidează lucrările secției semnează
hotărârile și celelalte acte emise de aceasta.
ART. 27
(1) Consiliul
Superior al Magistraturii se întrunește în plen și în secții, la convocarea președintelui, a vicepreședintelui
sau a majorității membrilor plenului ori, după caz,
ai secțiilor.
(2) Lucrările
Plenului Consiliului Superior al Magistraturii se desfășoară
în prezența a cel puțin 15
membri, iar lucrările secțiilor se desfășoară în prezența majorității membrilor acestora.
(3) Hotărârile
Plenului Consiliului Superior al Magistraturii și
hotărârile secțiilor se iau cu votul majorității membrilor prezenți.
ART. 28
(1) Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție
participă la lucrările Secției pentru judecători,
procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,
la lucrările Secției pentru procurori, iar ministrul justiției, la lucrările ambelor secții.
(2) Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție,
ministrul justiției și
procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
nu au drept de vot în situațiile în care secțiile îndeplinesc rolul de instanță
de judecată în domeniul răspunderii disciplinare, la soluționarea
sesizărilor referitoare la buna reputație a
judecătorilor și procurorilor și
a cererilor privind încuviințarea percheziției,
reținerii, arestării preventive sau arestului la
domiciliu cu privire la judecători, procurori ori magistrați-asistenți.
(3) Reprezentanții societății civile
participă, cu drept de vot, la lucrările Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii.
ART. 29
(1) Lucrările
plenului și ale secțiilor
Consiliului Superior al Magistraturii sunt, de regulă, publice. Membrii
plenului sau ai secțiilor hotărăsc, cu majoritate de
voturi, situațiile în care ședințele
nu sunt publice. Ședințele secțiilor
în care se soluționează cererile privind încuviințarea percheziției, reținerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu
cu privire la judecători, procurori ori magistrați-asistenți,
precum și cele în care se soluționează
sesizările referitoare la buna reputație a
judecătorilor și procurorilor nu sunt publice.
(2) Asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor pot participa la lucrările plenului și ale secțiilor, exprimând,
atunci când consideră necesar, un punct de vedere asupra problemelor ce se
dezbat, la inițiativa lor sau la solicitarea
membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Ordinea de zi a
lucrărilor plenului și ale secțiilor
Consiliului Superior al Magistraturii se aprobă de către acestea, la propunerea
președintelui sau, după caz, a vicepreședintelui
Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) Hotărârile
Consiliului Superior al Magistraturii, în plen și în secții, se iau prin vot direct și
secret și se motivează.
(5) Hotărârile
plenului privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor se redactează în cel mult 20 de zile și se comunică de îndată.
(6) Hotărârile
prevăzute la alin. (5) se publică în Buletinul Oficial al Consiliului Superior
al Magistraturii și pe pagina de internet a
Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 10 zile de la redactare.
(7) Hotărârile
prevăzute la alin. (5) pot fi atacate cu contestație
de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la
publicare, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Contestația se judecă în complet format din 3
judecători.
(8) Contestația formulată de judecătorul sau procurorul vizat
de hotărârea prevăzută la alin. (5) suspendă executarea măsurii dispuse cu
privire la cariera și drepturile acestuia.
(9) Hotărârea prin
care se soluționează contestația
prevăzută la alin. (7) este definitivă.
(10) Proiectul
ordinii de zi și proiectele de hotărâri ce se supun
votului plenului sau secțiilor se publică cu 3 zile
înainte pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii. În
ordinea de zi publicată nu se includ cererile privind încuviințarea
percheziției, reținerii,
arestării preventive sau arestului la domiciliu, controlului judiciar sau pe cauțiune cu privire la judecători, procurori ori magistrați-asistenți. Hotărârile Consiliului Superior al
Magistraturii se publică în Buletinul Oficial al Consiliului Superior al
Magistraturii și pe pagina de internet a Consiliului
Superior al Magistraturii. Pentru punctele suplimentate pe ordinea de zi,
procedura de transparență se aplică în mod
corespunzător.
(11) În vederea
asigurării transparenței, ședințele
Consiliului Superior al Magistraturii se desfășoară
în condiții de publicitate:
a) ședințele publice de plen și de secții se transmit în direct, audiovideo, pe pagina de
internet a Consiliului, se înregistrează și se
publică pe pagina de internet a Consiliului, cu excepția
deliberărilor și a audierilor în materie
disciplinară;
b) hotărârile
Consiliului adoptate în plen sau secții se supun în
mod corespunzător prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparența
decizională în administrația publică, republicată, cu
excepția hotărârilor în materie disciplinară și în materia carierei magistraților,
precum și cu excepția
hotărârilor adoptate în aplicarea prevederilor art. 32 din prezenta lege;
c) în finalul
hotărârilor adoptate de plen sau secții se vor menționa, fără a afecta secretul votului, numărul de voturi
pentru", numărul de voturi împotrivă" și
numărul de voturi abținere", după caz.
CAPITOLUL IV
Atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii
SECȚIUNEA 1
Dispoziții comune
ART. 30
(1) Secțiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al
Magistraturii au dreptul, respectiv obligația corelativă
de a se sesiza din oficiu pentru a apăra judecătorii și
procurorii împotriva oricărui act de imixtiune în activitatea profesională sau
în legătură cu aceasta, care ar putea afecta independența
sau imparțialitatea judecătorilor, respectiv imparțialitatea sau independența
procurorilor în dispunerea soluțiilor, în
conformitate cu Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată,
cu modificările și completările ulterioare, precum și împotriva oricărui act care ar crea suspiciuni cu privire
la acestea. De asemenea, secțiile Consiliului
Superior al Magistraturii apără reputația
profesională a judecătorilor și procurorilor.
Sesizările privind apărarea independenței autorității judecătorești în
ansamblul său se soluționează la cerere sau din oficiu
de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii, secțiile, președintele și vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii, din
oficiu sau la sesizarea judecătorului sau procurorului, sesizează Inspecția Judiciară pentru efectuarea de verificări, în
vederea apărării independenței, imparțialității
și reputației profesionale
a judecătorilor și procurorilor.
(3) În situațiile în care este afectată independența,
imparțialitatea sau reputația
profesională a unui judecător sau procuror, secția
corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune măsurile care
se impun și asigură publicarea acestora pe site-ul
Consiliului Superior al Magistraturii, poate sesiza organul competent să decidă
asupra măsurilor care se impun sau poate dispune orice altă măsură
corespunzătoare, potrivit legii.
(4) Judecătorul sau
procurorul care consideră că independența, imparțialitatea sau reputația
profesională îi este afectată în orice mod se poate adresa Consiliului Superior
al Magistraturii, prevederile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător.
(5) La solicitarea
judecătorului sau procurorului vizat, comunicatul publicat pe site-ul
Consiliului Superior al Magistraturii va fi afișat la
instituția unde acesta își desfășoară activitatea și/sau
publicat pe site-ul acestei instituții.
(6) Consiliul
Superior al Magistraturii asigură respectarea legii și
a criteriilor de competență și
etică profesională în desfășurarea carierei
profesionale a judecătorilor și procurorilor.
(7) Atribuțiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii și ale secțiilor acestuia,
referitoare la cariera judecătorilor și procurorilor,
se exercită cu respectarea dispozițiilor Legii nr.
303/2004 privind statutul judecătorilor și
procurorilor, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, și ale Legii nr. 304/2004,
republicată, cu modificările și completările
ulterioare.
ART. 31
(1) În exercitarea atribuțiilor sale Consiliul Superior al Magistraturii poate
solicita Ministerului Justiției, instanțelor
judecătorești și
parchetelor, Institutului Național al Magistraturii,
altor autorități și instituții publice, precum și
persoanelor fizice sau juridice informațiile sau
actele pe care le consideră necesare.
(2) În scopul
informării cu privire la activitatea instanțelor și parchetelor, membrii Consiliului Superior al
Magistraturii efectuează deplasări la sediile instanțelor
și ale parchetelor și
organizează întâlniri cu judecătorii, procurorii și reprezentanții societății civile.
ART. 32
(1) În cazurile în
care legea prevede avizul conform, aprobarea sau acordul Consiliului Superior
al Magistraturii, punctul de vedere emis de acesta este obligatoriu. Dacă legea
prevede consultarea sau avizul Consiliului Superior al Magistraturii, punctul
de vedere emis de acesta nu este obligatoriu.
(2) În cazul în care
legea nu prevede un termen pentru emiterea avizelor de către Consiliul Superior
al Magistraturii, acestea se emit în 30 de zile de la sesizare. Depășirea de către Consiliul Superior al Magistraturii a
termenului de emitere a avizului nu afectează valabilitatea actului.
ART. 33
Consiliul Superior
al Magistraturii întocmește și
păstrează dosarele profesionale ale judecătorilor și
procurorilor.
ART. 34
Consiliul Superior
al Magistraturii coordonează activitatea Institutului Național
al Magistraturii și a Școlii
Naționale de Grefieri.
ART. 34^1
(1) Consiliul
Superior al Magistraturii poate desfășura acțiuni de cooperare cu instituții
ale sistemelor judiciare din alte state.
(2) În condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, Consiliul
Superior al Magistraturii poate suporta din bugetul propriu sau, după caz, din
fonduri externe cheltuielile efectuate pentru participarea reprezentanților
instituțiilor din alte state la acțiunile
de cooperare desfășurate în România.
SECȚIUNEA a 2-a
Atribuțiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii
ART. 35
Plenul Consiliului
Superior al Magistraturii are următoarele atribuții
referitoare la cariera judecătorilor și procurorilor:
a) apără independența și reputația profesională a judecătorilor și
procurorilor în condițiile art. 30;
b) numește și revocă inspectorul-șef, în condițiile legii;
c) adoptă hotărârea
privind îndeplinirea condiției de bună reputație, pe baza raportului întocmit de Inspecția Judiciară, în condițiile
legii;
d) *** Abrogată
e) propune Președintelui României conferirea de distincții
pentru judecători și procurori, în condițiile legii;
f) îndeplinește alte atribuții
stabilite prin lege sau regulament.
ART. 36
(1) Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuții
referitoare la admiterea în magistratură, evaluarea, formarea și examenele judecătorilor și
procurorilor:
a) la propunerea
Consiliului științific al Institutului Național al Magistraturii, stabilește
numărul anual de cursanți ai Institutului Național al Magistraturii, aprobă anual data și locul pentru organizarea concursului de admitere la
Institutul Național al Magistraturii, stabilește tematica pentru concursul de admitere la
Institutul Național al Magistraturii și aprobă programul de formare profesională a auditorilor
de justiție, emite avize și
adoptă regulamente, în cazurile și în condițiile prevăzute de lege;
b) numește comisia de admitere și
comisia de elaborare a subiectelor pentru admiterea în Institutul Național al Magistraturii, în condițiile
prevăzute de Regulamentul de organizare a examenului de admitere în Institutul Național al Magistraturii;
c) organizează și validează, potrivit legii și
regulamentului, examenul de capacitate al judecătorilor și
procurorilor și aprobă programul de formare
profesională continuă a judecătorilor și
procurorilor, la propunerea Consiliului științific al
Institutului Național al Magistraturii, precum și tematica activităților de
formare profesională continuă, organizate de curțile
de apel și parchetele de pe lângă acestea;
d) *** Abrogată
e) *** Abrogată
f) *** Abrogată
g) numește și revocă directorul și directorii adjuncți ai
Institutului Național al Magistraturii, la propunerea
Consiliului științific al Institutului Național al Magistraturii, și
desemnează judecătorii și procurorii care vor face
parte din Consiliul științific al Institutului Național al Magistraturii;
h) la propunerea
Consiliului științific al Institutului Național al Magistraturii, aprobă structura organizatorică,
statele de funcții și
statele de personal ale Institutului Național al
Magistraturii;
i) numește directorul și directorii adjuncți ai Școlii Naționale de Grefieri și
desemnează judecătorii și procurorii membri în
consiliul de conducere al școlii;
j) îndeplinește orice alte atribuții
stabilite prin lege sau regulament.
(2) *** Abrogat
ART. 37
Plenul Consiliului
Superior al Magistraturii are următoarele atribuții
referitoare la organizarea și funcționarea
instanțelor și a
parchetelor:
a) convoacă
adunările generale ale judecătorilor și procurorilor,
în condițiile legii;
b) aprobă lista localităților care fac parte din circumscripțiile
judecătoriilor, cu avizul conform al ministrului justiției,
prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I;
c) elaborează
propriul proiect de buget, cu avizul consultativ al Ministerului Finanțelor Publice, și emite
avizele conforme pentru proiectele de buget ale instanțelor
și parchetelor;
d) îndeplinește orice alte atribuții
stabilite prin lege sau regulament.
ART. 38
(1) Plenul Consiliului
Superior al Magistraturii adoptă Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului
Superior al Magistraturii, Regulamentul privind procedura alegerii membrilor
Consiliului Superior al Magistraturii, precum și
celelalte regulamente și hotărâri date în competența plenului prin Legea nr. 303/2004, republicată,
cu modificările și completările ulterioare, și prin Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii asigură publicarea Codului deontologic al
judecătorilor și procurorilor și
a regulamentelor prevăzute la alin. (1) în Monitorul Oficial al României,
Partea I, și pe pagina de internet a Consiliului
Superior al Magistraturii.
(3) Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce
privesc activitatea autorității judecătorești.
(4) Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de regulamente și ordine care se aprobă de ministrul justiției,
în cazurile prevăzute de lege.
(5) Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii poate sesiza ministrul justiției cu privire la necesitatea inițierii
sau modificării unor acte normative în domeniul justiției.
(6) Consiliul
Superior al Magistraturii elaborează anual un raport privind starea justiției și un raport privind
activitatea proprie, pe care le prezintă Camerelor reunite ale Parlamentului
României până la data de 15 februarie a anului următor și
le publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, și pe pagina de internet a Consiliului Superior al
Magistraturii.
(7) Plenul
Consiliului nu va putea adopta Regulamente sau hotărâri prin care să adauge la dispozițiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi
neclare sau incomplete.
ART. 39
Plenul Consiliului
Superior al Magistraturii numește secretarul general și personalul cu funcții de
conducere din aparatul Consiliului Superior al Magistraturii.
SECȚIUNEA a 3-a
Atribuțiile secțiilor Consiliului Superior al
Magistraturii
ART. 40
(1) Secția pentru judecători a Consiliului Superior al
Magistraturii are următoarele atribuții referitoare
la cariera judecătorilor:
a) dispune delegarea
și detașarea judecătorilor,
în condițiile legii;
b) numește și revocă din funcție președintele, vicepreședinții și președinții de secții ai Înaltei Curți de Casație și Justiție;
c) propune Președintelui României numirea în funcție
și eliberarea din funcție a
judecătorilor;
d) numește judecătorii stagiari pe baza rezultatelor obținute la examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii;
e) eliberează din funcție judecătorii stagiari;
f) analizează
îndeplinirea condițiilor legale de către judecătorii
stagiari care au promovat examenul de capacitate, de către alți
juriști care au fost admiși
la concursul de intrare în magistratură, de către judecătorii înscriși la concursul de promovare și
de către judecătorii propuși pentru numirea în funcții de conducere;
g) soluționează contestațiile
împotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare anuală a activității profesionale a judecătorilor, constituite în condițiile legii;
h) dispune
promovarea judecătorilor;
i) numește în funcții de conducere
judecătorii, în condițiile legii și
ale regulamentului;
j) aprobă transferul
judecătorilor;
k) dispune
suspendarea din funcție a judecătorilor;
l) convoacă
adunările generale ale judecătorilor, în condițiile
legii;
m) *** Abrogată
n) ia măsuri pentru soluționarea sesizărilor primite de la justițiabili
sau de la alte persoane privind conduita necorespunzătoare a judecătorilor;
o) *** Abrogată
p) îndeplinește orice alte atribuții
stabilite prin lege sau regulament.
(2) Secția pentru procurori a Consiliului Superior al
Magistraturii are următoarele atribuții referitoare
la cariera procurorilor:
a) la propunerea
ministrului justiției, înaintează Președintelui
României propunerea pentru numirea procurorului general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție, prim-adjunctului și
adjunctului acestuia, procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia,
procurorului șef al Direcției
de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate
Organizată și Terorism și adjuncții acestuia;
b) avizează
propunerea ministrului justiției de numire și revocare a procurorului general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție, a procurorului șef
al Direcției Naționale Anticorupție, a adjuncților
acestora, a procurorului șef al Direcției
de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate
Organizată și Terorism și a
adjuncților acestuia;
c) avizează
propunerea ministrului justiției de numire și revocare a procurorilor șefi
de secții ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,
Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor
de Criminalitate Organizată și Terorism;
d) propune Președintelui României numirea în funcție
și eliberarea din funcție a
procurorilor;
e) numește procurorii stagiari, pe baza rezultatelor obținute la examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii;
f) eliberează din funcție procurorii stagiari;
g) analizează
îndeplinirea condițiilor legale de către procurorii
stagiari care au promovat examenul de capacitate, de către alți
juriști care au fost admiși
la concursul de intrare, de către procurorii înscriși
la concursul de promovare și de către procurorii propuși pentru numirea în funcții
de conducere;
h) soluționează contestațiile
împotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare anuală a activității profesionale a procurorilor, constituite în condițiile legii;
i) dispune
promovarea procurorilor;
j) numește în funcții de conducere
procurorii, în condițiile legii și
ale regulamentului;
k) aprobă transferul
procurorilor;
l) dispune
suspendarea din funcție a procurorilor;
m) dispune delegarea
și detașarea procurorilor,
în condițiile legii;
n) convoacă
adunările generale ale procurorilor, în condițiile
legii;
o) aprobă măsurile
pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi pentru parchete;
p) ia măsuri pentru soluționarea sesizărilor primite de la justițiabili
sau de la alte persoane privind conduita necorespunzătoare a procurorilor;
q) îndeplinește orice alte atribuții
stabilite prin lege sau regulament.
ART. 41
(1) Secția pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al
Magistraturii are următoarele atribuții referitoare
la organizarea și funcționarea
instanțelor:
a) aprobă înființarea și desființarea secțiilor curților de apel, ale instanțelor
din circumscripțiile acestora, precum și înființarea sediilor secundare
ale instanțelor judecătorești
și circumscripțiilor
acestora, în condițiile legii;
b) aprobă măsurile
pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi pentru instanțe;
c) stabilește categoriile de procese sau de cereri care se soluționează în municipiul București
numai de anumite instanțe, cu respectarea competenței materiale prevăzute de lege;
d) la propunerea președinților curților de apel, stabilește numărul vicepreședinților
curților de apel, ai tribunalelor și
ai tribunalelor specializate, precum și judecătoriile
la care funcționează un vicepreședinte;
e) îndeplinește orice alte atribuții
stabilite prin lege sau regulament;
f) adoptă Regulamentul
de ordine interioară al instanțelor judecătorești;
g) urmărește respectarea prevederilor legale și regulamentare în domeniul organizării și funcționării instanțelor și ia măsurile
necesare înlăturării imediate a vulnerabilităților ce
pot afecta buna desfășurare a activității
acestora.
(2) Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al
Magistraturii are următoarele atribuții referitoare
la organizarea și funcționarea
parchetelor:
a) aprobă propunerea
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,
a procurorului șef al Direcției
Naționale Anticorupție, a
procurorului șef al Direcției
de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate
Organizată și Terorism de înființare
și desființare a secțiilor în cadrul parchetelor;
b) la propunerea
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
aprobă numărul adjuncților procurorilor generali ai
parchetelor de pe lângă curțile de apel și ai prim-procurorilor parchetelor de pe lângă tribunale,
precum și parchetele de pe lângă judecătorii unde
prim-procurorii sunt ajutați de adjuncți;
c) îndeplinește orice alte atribuții
stabilite prin lege sau regulament;
d) adoptă Regulamentul
de ordine interioară al parchetelor.
(3) Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii nu vor putea
adopta Regulamente sau hotărâri prin care să adauge la dispozițiile
cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete.
ART. 42
(1) Secția pentru judecători a Consiliului Superior al
Magistraturii încuviințează percheziția,
reținerea, arestarea preventivă sau arestul la
domiciliu cu privire la judecători și magistrați-asistenți.
(2) Secția pentru procurori a Consiliului Superior al
Magistraturii încuviințează percheziția,
reținerea, arestarea preventivă sau arestul la
domiciliu cu privire la procurori.
(3) Dispozițiile prevăzute la alin. (1) și
(2) privind percheziția și reținerea nu se aplică în caz de infracțiune
flagrantă.
(4) Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii se pronunță de îndată după primirea sesizării.
ART. 43
Secția pentru judecători a
Consiliului Superior al Magistraturii numește și promovează magistrații-asistenți
ai Înaltei Curți de Casație
și Justiție, în condițiile legii.
SECȚIUNEA a 4-a
Atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul răspunderii
disciplinare a magistraților
ART. 44
(1) Consiliul
Superior al Magistraturii îndeplinește, prin secțiile sale, rolul de instanță
de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și a procurorilor, pentru faptele prevăzute în Legea nr.
303/2004, republicată, cu modificările și
completările ulterioare.
(2) Secția pentru judecători are rolul de instanță
disciplinară și pentru magistrații-asistenți
ai Înaltei Curți de Casație
și Justiție. Dispozițiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător și magistraților-asistenți de la
Înalta Curte de Casație și Justiție.
(3) Acțiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârșite de judecători, procurori și
magistrați-asistenți se exercită de Inspecția Judiciară, prin inspectorul judiciar.
(3^1) Ministrul justiției poate sesiza Inspecția
Judiciară pentru a se stabili dacă există indiciile săvârșirii
unei abateri disciplinare de către procurori. Cercetarea disciplinară se
efectuează de Inspecția Judiciară, prevederile
prezentei secțiuni fiind aplicabile în mod
corespunzător.
(4) *** Abrogat
(5) *** Abrogat
(6) În vederea
exercitării acțiunii disciplinare este obligatorie
efectuarea cercetării disciplinare de către Inspecția
Judiciară.
ART. 45
(1) Inspecția Judiciară se poate sesiza din oficiu sau poate fi
sesizată în scris și motivat de orice persoană
interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu
abaterile disciplinare săvârșite de judecători și procurori.
(2) În cazul în care
sesizarea nu este semnată, nu conține datele de
identificare ale autorului sau indicii concrete cu privire la situația de fapt care a determinat sesizarea, aceasta se
clasează și se comunică răspuns în acest sens. Se
poate face o nouă sesizare, cu respectarea condițiilor
prevăzute de lege.
(3) Aspectele
semnalate potrivit alin. (1) sunt supuse unei verificări prealabile efectuate
de inspectorii judiciari din cadrul Inspecției
Judiciare, în cadrul căreia se stabilește dacă există
indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare.
Verificările se efectuează în termen de cel mult 45 de zile de la data
sesizării Inspecției Judiciare, potrivit alin. (1).
Inspectorul-șef poate dispune prelungirea termenului
de efectuare a verificării prealabile, cu cel mult 45 de zile, dacă există
motive întemeiate care justifică această măsură.
(4) Dacă în urma
efectuării verificărilor prealabile se constată că nu există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, sesizarea se
clasează, iar rezultatul se comunică direct persoanei care a formulat sesizarea
și persoanei vizate de sesizare. Rezoluția
de clasare este supusă confirmării inspectorului-șef.
Rezoluția poate fi infirmată, o singură dată, de
inspectorul-șef, care poate dispune, prin rezoluție scrisă și motivată,
completarea verificărilor.
(5) În cazul în care
se constată că există indiciile săvârșirii unei
abateri disciplinare, inspectorul judiciar dispune, prin rezoluție,
începerea cercetării disciplinare.
(6) În situația în care mai multe sesizări privesc aceeași faptă și aceeași persoană, sesizările se conexează.
(7) Termenele stabilite
de prezentul articol sunt prevăzute sub sancțiunea
decăderii.
(8) *** Abrogat
ART. 45^1
(1) Împotriva rezoluției de clasare prevăzute la art. 45 alin. (4),
persoana care a formulat sesizarea poate depune plângere adresată inspectorului-șef, în termen de 15 zile de la comunicare. Plângerea se soluționează în cel mult 20 de zile de la data
înregistrării la Inspecția Judiciară.
(2) Soluțiile pe care inspectorul-șef
le poate dispune sunt:
a) respingerea
plângerii și menținerea rezoluției atacate;
b) admiterea
plângerii și completarea verificărilor. Completarea
se efectuează de către inspectorul judiciar în termen de cel mult 30 de zile de
la data când a fost dispusă de către inspectorul-șef.
(3) Rezoluția inspectorului-șef prin
care au fost respinse plângerea și rezoluția de clasare pot fi contestate de persoana care a
formulat sesizarea la Secția de contencios
administrativ și fiscal a Curții
de Apel București, în termen de 15 zile de la
comunicare. Soluționarea cauzei se face de urgență și cu precădere.
(4) Soluțiile pe care le poate pronunța
Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București sunt:
a) respingerea contestației;
b) admiterea contestației și desființarea rezoluției inspectorului-șef și a rezoluției
de clasare și trimiterea dosarului pentru completarea
verificărilor.
(5) Hotărârea pronunțată potrivit dispozițiilor
alin. (4) lit. b) trebuie să cuprindă motivele pentru care au fost desființate rezoluțiile atacate și să indice faptele și
împrejurările care trebuie lămurite, precum și
mijloacele de probă ce urmează a fi administrate pentru completarea
verificărilor.
(6) Hotărârea Secției de contencios administrativ și
fiscal a Curții de Apel București
poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație
și Justiție - Secția de contencios administrativ și
fiscal, în termen de 15 zile de la comunicare.
ART. 46
(1) În cadrul
cercetării disciplinare se stabilesc faptele și
urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite,
precum și orice alte date concludente din care să se
poată aprecia asupra existenței sau inexistenței vinovăției.
Ascultarea celui în cauză și verificarea apărărilor
judecătorului sau procurorului cercetat sunt obligatorii. Refuzul judecătorului
sau procurorului cercetat de a face declarații ori de
a se prezenta la cercetări se constată prin proces-verbal și
nu împiedică încheierea cercetării. Judecătorul sau procurorul cercetat are
dreptul să cunoască toate actele cercetării și să
solicite probe în apărare. Procedura disciplinară se derulează cu respectarea garanțiilor procesuale și
procedurale prevăzute de Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările
ulterioare.
(2) Cercetarea
disciplinară se desfășoară cu respectarea dispozițiilor legale referitoare la informațiile
clasificate și la protecția
datelor cu caracter personal.
(3) Cercetarea
disciplinară se suspendă atunci când împotriva judecătorului sau procurorului
cercetat s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale pentru aceeași
faptă.
(4) Organul de
urmărire penală este obligat să comunice Consiliului Superior al Magistraturii și Inspecției Judiciare, într-un
termen rezonabil, actul prin care s-a dispus punerea în mișcare
a acțiunii penale.
(5) Suspendarea cercetării
disciplinare se dispune de inspectorul judiciar prin rezoluție
și operează până când soluția
pronunțată în cauza care a motivat suspendarea a
devenit definitivă. Dispozițiile alin. (4) se aplică
în mod corespunzător.
(6) Cercetarea
disciplinară se efectuează în termen de 60 de zile de la data dispunerii
acesteia, cu excepția situației
în care intervine suspendarea. Cercetarea disciplinară se poate prelungi cu cel
mult 30 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură.
(7) Acțiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de 30
de zile de la finalizarea cercetării disciplinare, dar nu mai târziu de 2 ani
de la data la care fapta a fost săvârșită.
ART. 47
(1) După efectuarea
cercetării disciplinare, inspectorul judiciar poate dispune, prin rezoluție scrisă și motivată:
a) admiterea
sesizării, prin exercitarea acțiunii disciplinare și sesizarea secției
corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii;
b) respingerea
sesizării, în cazul în care constată, în urma efectuării cercetării
disciplinare, că nu sunt îndeplinite condițiile
pentru exercitarea acțiunii.
c) *** Abrogată
(2) *** Abrogat
(3) Rezoluția inspectorului judiciar este supusă confirmării
inspectorului-șef. Inspectorul-șef
poate dispune completarea cercetării disciplinare de către inspectorul
judiciar. Completarea se efectuează de către inspectorul judiciar în termen de
cel mult 30 de zile de la data când a fost dispusă de către inspectorul-șef.
(4) Rezoluția inspectorului judiciar poate fi infirmată, o
singură dată, de inspectorul-șef, în scris și motivat, acesta putând dispune, prin rezoluție
scrisă și motivată, completarea cercetării
disciplinare. După completarea cercetării disciplinare, inspectorul-șef poate dispune, în scris și
motivat, una dintre soluțiile prevăzute la alin. (1)
lit. a) sau b).
(5) Rezoluția de respingere a sesizării prevăzute la alin. (1)
lit. b) și alin. (4) poate fi contestată de persoana
care a formulat sesizarea la Secția de contencios
administrativ și fiscal a Curții
de Apel București, în termen de 15 zile de la
comunicare, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile. Soluționarea
cauzei se face de urgență și
cu precădere.
(6) Soluțiile pe care le poate pronunța
instanța sunt:
a) respingerea contestației;
b) admiterea contestației, desființarea rezoluției inspectorului judiciar și
trimiterea dosarului pentru continuarea procedurii disciplinare.
(7) Hotărârea pronunțată potrivit dispozițiilor
alin. (6) lit. b) trebuie să cuprindă motivele pentru care a fost desființată rezoluția
inspectorului judiciar și să indice faptele și împrejurările care trebuie lămurite, precum și mijloacele de probă ce urmează a fi administrate pentru
completarea cercetării disciplinare.
(8) Hotărârea poate
fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția
de contencios administrativ și fiscal, în termen de
15 zile de la comunicare. Soluționarea cauzei se face
în termen de 6 luni.
ART. 48 *** Abrogat
ART. 48^1
(1) În cauzele
urgente sau care prezintă un interes public deosebit, Secția
pentru judecători sau Secția pentru procurori a
Consiliului Superior al Magistraturii, după caz, poate stabili termene mai
scurte decât cele prevăzute la art. 45 și 46. În
aceste cauze, prelungirea poate fi acordată, la cererea inspectorului judiciar,
de către Secția pentru judecători sau Secția pentru procurori a Consiliului Superior al
Magistraturii, după caz.
(2) În situațiile prevăzute la alin. (1), inspectorul-șef, din oficiu, poate dispune reducerea termenelor
prevăzute de lege.
ART. 49
(1) În procedura
disciplinară în fața secțiilor
Consiliului Superior al Magistraturii, citarea judecătorului sau a procurorului
împotriva căruia se exercită acțiunea disciplinară și a Inspecției Judiciare este
obligatorie. Judecătorul sau procurorul poate fi reprezentat de un alt
judecător ori procuror sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat.
Neprezentarea judecătorului sau a procurorului cercetat la judecarea acțiunii nu împiedică desfășurarea
în continuare a judecății.
(2) Acțiunea disciplinară este susținută
în fața secțiilor de către
unul dintre inspectorii judiciari care a exercitat-o și,
numai în caz de imposibilitate a tuturor inspectorilor judiciari care au
exercitat acțiunea, de către un inspector judiciar
desemnat de inspectorul-șef.
(3) *** Abrogat
(4) Părțile au dreptul să ia cunoștință
de toate actele dosarului și pot solicita
administrarea de probe.
(5) Dispozițiile art. 46 alin. (3) și
(4) se aplică în mod corespunzător. Suspendarea se dispune, prin încheiere, de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al
Magistraturii.
(6) Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul în
care constată că sesizarea este întemeiată, aplică una dintre sancțiunile disciplinare prevăzute de lege, în raport cu
gravitatea abaterii disciplinare săvârșite de
judecător sau procuror și cu circumstanțele
personale ale acestuia.
(7) Dispozițiile din prezenta lege ce reglementează procedura
de soluționare a acțiunii
disciplinare se completează cu dispozițiile Legii nr.
134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, în măsura în care nu sunt
incompatibile cu aceasta.
ART. 49^1
Procedura
disciplinară își urmează cursul și
în cazul în care judecătorul este numit în funcția de
procuror sau procurorul este numit în funcția de
judecător.
ART. 50
(1) Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii soluționează acțiunea
disciplinară printr-o hotărâre care cuprinde, în principal, următoarele:
a) descrierea faptei
care constituie abatere disciplinară și încadrarea
juridică a acesteia;
b) temeiul de drept
al aplicării sancțiunii;
c) motivele pentru
care au fost înlăturate apărările formulate de judecător sau procuror;
d) sancțiunea aplicată și motivele
care au stat la baza aplicării acesteia;
e) calea de atac și termenul în care hotărârea poate fi atacată;
f) instanța competentă să judece calea de atac.
(2) Prevederile
alin. (1) se completează cu dispozițiile Codului de
procedură civilă privind cuprinsul hotărârii.
ART. 51
(1) Hotărârile secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care
s-a soluționat acțiunea
disciplinară se redactează, obligatoriu, în termen de cel mult 20 de zile de la
pronunțare și se comunică,
de îndată, în scris, judecătorului sau procurorului vizat, precum și Inspecției Judiciare.
Comunicarea hotărârilor este asigurată de Secretariatul general al Consiliului
Superior al Magistraturii.
(2) Membrul
Consiliului Superior al Magistraturii față de care se
exercită acțiunea disciplinară nu participă la
lucrările secției în care se judecă această acțiune.
(3) Împotriva
hotărârilor prevăzute la alin. (1) se poate exercita recurs*) în termen de 15
zile de la comunicare de către judecătorul sau procurorul sancționat
ori, după caz, de Inspecția Judiciară. Competența soluționării
recursului aparține Completului de 5 judecători al
Înaltei Curți de Casație și Justiție. Din Completul de 5
judecători nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al
Magistraturii sau judecătorul sancționat disciplinar.
(4) Recursul
suspendă executarea hotărârii secției Consiliului
Superior al Magistraturii de aplicare a sancțiunii
disciplinare.
(5) Hotărârea prin
care se soluționează recursul prevăzut la alin. (3)
este irevocabilă.
#CIN
*) Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 381/2018, a constatat că dispozițiile art. 51 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 sunt constituționale doar în măsura în care se interpretează că
"recursul" prevăzut de acestea este o cale devolutivă de atac
împotriva hotărârilor secțiilor Consiliului Superior
al Magistraturii, pronunțate în materie disciplinară.
Menționăm că, ulterior
publicării deciziei indicate mai sus, alin. (3) al art. 51 a fost modificat
prin art. 15 pct. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2019.
ART. 52
(1) Pe durata
procedurii disciplinare, secția corespunzătoare a
Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea inspectorului
judiciar, poate dispune suspendarea din funcție a
magistratului, până la soluționarea definitivă a acțiunii disciplinare, dacă exercitarea în continuare a funcției ar putea afecta desfășurarea
cu imparțialitate a procedurilor disciplinare sau
dacă procedura disciplinară este de natură să aducă atingere gravă prestigiului
justiției. Măsura suspendării poate fi reevaluată
oricând pe durata judecării acțiunii disciplinare,
până la pronunțarea hotărârii de către secția corespunzătoare.
(1^1) Hotărârea prin
care se dispune suspendarea din funcție în condițiile alin. (1) poate fi atacată cu contestație în termen de 5 zile de la comunicare de către
judecătorul sau procurorul suspendat din funcție. Competența soluționării contestației aparține Completului
de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție,
din care nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al
Magistraturii.
(1^2) Contestația se soluționează de urgență și cu precădere și nu suspendă executarea hotărârii secției
Consiliului Superior al Magistraturii. Hotărârea instanței
este definitivă.
(1^3) Până la soluționarea contestației, instanța poate dispune, la cerere, suspendarea executării
hotărârii.
(1^4) Dacă hotărârea
prin care s-a dispus suspendarea din funcție a
judecătorului sau procurorului este desființată,
suspendarea din funcție încetează, iar acesta este
repus în situația anterioară, i se plătesc drepturile
salariale de care a fost lipsit pe perioada suspendării, în condițiile
Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, și i se recunoaște
vechimea în muncă și în magistratură pe această
perioadă.
(2) Pe durata
procedurii disciplinare, soluționarea cererii de
acordare a pensiei de serviciu se suspendă până la soluționarea
definitivă a acțiunii disciplinare.
ART. 52^1
(1) Eliberarea din funcție a unui judecător sau procuror, în condițiile art. 65 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, sau numirea
unui judecător în funcția de procuror ori a unui
procuror în funcția de judecător nu împiedică
continuarea procedurii disciplinare.
(2) Cu excepția situației în care
judecătorul a fost numit în funcția de procuror sau
procurorul a fost numit în funcția de judecător, în
procedura disciplinară continuată în condițiile alin.
(1), dacă se exercită acțiunea disciplinară, secția corespunzătoare, când constată că sesizarea este
întemeiată, stabilește una dintre sancțiunile
disciplinare prevăzute de lege, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare și cu circumstanțele personale
ale celui care a săvârșit-o. Sancțiunea
disciplinară astfel stabilită nu se mai execută. În situația
în care judecătorul a fost numit în funcția de
procuror sau procurorul a fost numit în funcția de
judecător sunt aplicabile dispozițiile art. 49 alin.
(6).
(3) Judecarea acțiunii disciplinare exercitate împotriva judecătorului
care, după săvârșirea abaterii disciplinare, a fost
numit în funcția de procuror este de competența Secției pentru judecători.
Judecarea acțiunii disciplinare exercitate împotriva
procurorului care, după săvârșirea abaterii
disciplinare, a fost numit în funcția de judecător
este de competența Secției
pentru procurori.
ART. 53
În cazul în care s-a
dispus excluderea din magistratură a unui judecător sau a unui procuror,
hotărârea definitivă se transmite Președintelui
României, în vederea emiterii decretului de eliberare din funcție.
ART. 53^1
(1) Pentru
exercitarea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii
prin intermediul plenului și al secțiilor
se organizează comisii de lucru, cu rol de structuri pregătitoare de
specialitate, din care fac parte membrii Consiliului.
(2) Organizarea, funcționarea și atribuțiile acestora se stabilesc prin regulament elaborat
de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau, după caz, de secțiile corespunzătoare.
(3) Comisiile de
specialitate au următoarele atribuții:
a) analizează și propun spre soluționare
punctele înscrise pe ordinea de zi a plenului și a secțiilor, cu excepția celor în
materie disciplinară și de carieră;
b) înaintează
proiecte de hotărâre ce se supun includerii pe ordinea de zi și aprobării în plen și în secții, cu excepția celor în
materie disciplinară și de carieră cu caracter
individual;
c) în situația în care, în cadrul comisiilor sunt puncte de
vedere divergente și nu se poate adopta proiectul de
hotărâre prin consens, se va proceda la vot. Pe ordinea de zi vor fi înscrise
proiecte alternative de hotărâre de soluționare a
punctelor de pe ordinea de zi a plenului sau a secțiilor,
cu menționarea opiniei majoritare și
a opiniilor minoritare, după caz;
d) analizează
solicitările venite din partea membrilor, a asociațiilor
profesionale, a organizațiilor societății
civile, a altor autorități și
instituții publice în domeniul de activitate al
Consiliului și stabilesc priorități
de activitate tematică;
e) alte atribuții stabilite prin lege și
regulament.
CAPITOLUL V
Statutul membrilor
Consiliului Superior al Magistraturii
ART. 54
(1) Durata
mandatului membrilor aleși, judecători și procurori și reprezentanți ai societății
civile, ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fără
posibilitatea reînvestirii, beneficiind de aceleași
drepturi și obligații.
Membrii Consiliului Superior al Magistraturii desfășoară
activitate permanentă și nenormată și au calitatea de demnitar. Dispozițiile
Ordonanței Guvernului nr. 32/1998 privind organizarea
cabinetului demnitarului din administrația publică
centrală, aprobată cu modificări prin Legea nr. 760/2001, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
(2) Calitatea de
membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentant al societății civile, reprezintă vechime în specialitate
recunoscută în profesiile juridice și pe durata
mandatului este incompatibilă cu exercitarea calității
de parlamentar, ales local, funcționar public,
judecător, procuror, notar public, avocat, consilier juridic, mediator,
arbitru, executor judecătoresc, practician în insolvență,
grefier, consilier de probațiune și
a altor profesii juridice reglementate de lege.
(3) Dispozițiile art. 6 și 7 din
Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, se aplică și membrilor
Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) Calitatea de
membru al Consiliului Superior al Magistraturii încetează, după caz, la
expirarea mandatului, prin demisie, revocare din funcție,
nerezolvarea stării de incompatibilitate în termen de 15 zile de la data
alegerii ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, nerespectarea dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 303/2004, republicată,
cu modificările și completările ulterioare,
imposibilitatea exercitării atribuțiilor pe o
perioadă mai mare de 3 luni, precum și prin deces.
(5) Calitatea de
membru al Consiliului Superior al Magistraturii se suspendă de drept pentru
motivele prevăzute de art. 62 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu
modificările și completările ulterioare.
(6) Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății
civile, nu participă la ședințele secțiilor
pentru judecători, respectiv pentru procurori și au
următoarele îndatoriri specifice:
a) asigură
informarea constantă a organizațiilor societății civile cu privire la lucrările Consiliului
Superior al Magistraturii;
b) realizează
consultarea organizațiilor societății
civile cu privire la propunerile și sugestiile
acestora privind demersurile necesare la nivelul Consiliului Superior al
Magistraturii pentru îmbunătățirea activității instituțiilor
judiciare ca serviciu public aflat în slujba societății,
întocmind în acest sens un raport trimestrial de analiză și
sinteză a propunerilor, pe care îl transmit plenului sau secțiilor,
după caz, pentru analiză și decizie;
c) monitorizează
respectarea obligațiilor Consiliului Superior al
Magistraturii, de transparență, de asigurare a
accesului publicului la informații și soluționare a petițiilor în raport cu societatea civilă, și întocmesc un raport anual pe care îl publică pe pagina
de internet a Consiliului.
ART. 55
(1) Revocarea din funcția de membru ales al Consiliului Superior al
Magistraturii se poate dispune oricând în timpul mandatului, în următoarele
cazuri:
a) persoana în cauză
nu mai îndeplinește condițiile
legale pentru a fi membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii;
b) persoanei în
cauză i-a fost aplicată o sancțiune disciplinară din
cele prevăzute de lege pentru judecători și
procurori, iar măsura a rămas definitivă;
c) secția corespunzătoare a Consiliului Superior al
Magistraturii a constatat, pe baza raportului întocmit de Inspecția
Judiciară, că persoana în cauză nu și-a îndeplinit
sau și-a îndeplinit în mod necorespunzător, în mod
grav, repetat și nejustificat, atribuțiile
prevăzute de lege.
(2) Secția corespunzătoare a Consiliului Superior al
Magistraturii constată incidența uneia dintre
ipotezele prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), la
sesizarea majorității judecătorilor care compun Secția pentru judecători sau, după caz, a majorității procurorilor care compun Secția
pentru procurori, precum și la sesizarea unei adunări
generale.
(3) În situația prevăzută la alin. (1) lit. c), procedura de
revocare din funcție a unui membru al Consiliului se desfășoară după cum urmează:
a) solicitarea de
revocare poate fi inițiată de cel puțin
2/3 din numărul adunărilor generale de la nivelul instanțelor
sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al
Magistraturii a cărui revocare se solicită;
b) sesizarea trebuie
să cuprindă indicarea concretă a atribuției prevăzute
de lege pe care persoana în cauză nu și-a
îndeplinit-o sau și-a îndeplinit-o în mod
necorespunzător, în mod grav, repetat și
nejustificat, precum și a motivelor din care rezultă
această situație. Sesizarea este inadmisibilă atunci
când vizează modul în care membrul ales și-a
exercitat dreptul de vot, mandatul membrului ales nefiind imperativ;
c) solicitarea de
revocare se transmite secției corespunzătoare a
Consiliului Superior al Magistraturii, care dispune efectuarea verificărilor
necesare de către Inspecția Judiciară. Verificările
trebuie efectuate în termen de cel mult 90 de zile de la data sesizării Inspecției Judiciare. Inspectorul-șef
poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificărilor dacă există
motive întemeiate care justifică această măsură, dispozițiile
art. 46 alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător;
d) raportul întocmit
de Inspecția Judiciară se transmite secției corespunzătoare a Consiliului Superior al
Magistraturii, care îl va comunica judecătorului sau procurorului vizat.
Împotriva raportului, judecătorul sau procurorul poate formula obiecțiuni în termen de 30 de zile de la comunicare.
Raportul definitiv se comunică adunărilor generale de la nivelul instanțelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul
Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se solicită;
e) în vederea
dezbaterii raportului, secția corespunzătoare a
Consiliului Superior al Magistraturii convoacă toate adunările generale de la
nivelul instanțelor sau parchetelor pe care le
reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se
solicită, stabilind o singură dată și o oră pentru desfășurarea acestora;
f) persoana vizată
de revocare se poate adresa judecătorilor sau procurorilor în vederea susținerii propriului punct de vedere, în orice mod, până
la data adunărilor generale;
g) dacă 2/3 din
numărul voturilor valabil exprimate de judecătorii sau procurorii întruniți în adunările generale ale instanțelor
sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al
Magistraturii vizat de procedură sunt în sensul menținerii
solicitării de revocare, secția corespunzătoare a
Consiliului Superior al Magistraturii ia act de hotărârile adunărilor generale;
h) adunările
generale ale instanțelor sau parchetelor pe care le
reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se
solicită sunt legal constituite în prezența a cel puțin 2/3 din numărul total al judecătorilor sau
procurorilor. Hotărârile adunărilor generale se adoptă cu votul a cel puțin 2/3 din numărul total al judecătorilor sau
procurorilor.
(4) *** Abrogat
(5) *** Abrogat
(6) *** Abrogat
(7) *** Abrogat
(8) *** Abrogat
(9) Dispozițiile alin. (1) - (3) se aplică în mod corespunzător
și în cazul revocării membrilor aleși
de la Înalta Curte de Casație și
Justiție.
(10) Revocarea din funcția de președinte sau vicepreședinte, în caz de neîndeplinire sau îndeplinire defectuoasă
a atribuțiilor prevăzute la art. 24 alin. (3) lit. a)
- g), se propune de o treime din numărul membrilor Consiliului Superior al
Magistraturii și se dispune prin votul majorității Plenului Consiliului, în prezența
a cel puțin 2/3 dintre membrii săi. Hotărârea
Plenului se redactează în cel mult 20 de zile și se
comunică de îndată.
(11) Hotărârea de
revocare poate fi atacată cu contestație în termen de
15 zile de la comunicare, la Secția de contencios
administrativ și fiscal a Înaltei Curți
de Casație și Justiție. Contestația se judecă
în complet format din 3 judecători. Introducerea contestației
suspendă de drept executarea hotărârii. Hotărârea prin care se soluționează contestația este
definitivă.
ART. 55^1 ***
Abrogat
ART. 56
(1) Membrii
Consiliului Superior al Magistraturii care au calitatea de judecător sau
procuror răspund civil, disciplinar și penal, în condițiile legii.
(2) Prevederile art.
45 - 49 se aplică în mod corespunzător.
(3) Membrul
Consiliului Superior al Magistraturii față de care se
exercită acțiunea disciplinară nu participă în
calitate de membru ales la lucrările secției în care
se judecă acțiunea disciplinară.
ART. 57
(1) În cazul
încetării calității de membru al Consiliului Superior
al Magistraturii înainte de expirarea mandatului, pentru locul rămas vacant se
organizează noi alegeri, potrivit procedurii prevăzute de lege.
(2) Până la alegerea
unui nou membru, interimatul va fi asigurat de judecătorul sau procurorul care
a obținut numărul următor de voturi în cadrul
alegerilor desfășurate potrivit art. 8 alin. (3) sau art.
13 ori, după caz, art. 19.
(3) În cazul
prevăzut la alin. (1), persoana aleasă pentru ocuparea locului vacant își exercită calitatea de membru al Consiliului Superior al
Magistraturii pentru restul de mandat rămas până la expirarea termenului de 6
ani.
ART. 58
Din Consiliul
Superior al Magistraturii nu pot face parte, în timpul aceluiași
mandat, soți sau rude ori afini până la gradul IV
inclusiv.
CAPITOLUL VI
Aparatul propriu al
Consiliului Superior al Magistraturii
ART. 59
Consiliul Superior
al Magistraturii dispune de un aparat tehnic administrativ propriu.
ART. 60
(1) Finanțarea cheltuielilor curente și
de capital ale Consiliului Superior al Magistraturii se asigură de la bugetul
de stat.
(2) Bugetul
Institutului Național al Magistraturii și al Școlii Naționale
de Grefieri sunt cuprinse distinct în bugetul Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Președintele Consiliului Superior al Magistraturii are
calitatea de ordonator principal de credite care poate fi delegată vicepreședintelui, secretarului general, secretarului
general adjunct sau directorului economic.
(4) Bugetul pentru curțile de apel, tribunale, tribunale specializate și judecătorii este gestionat de către Ministerul Justiției, ministrul justiției
având calitatea de ordonator principal de credite.
ART. 61
(1) Aparatul propriu
al Consiliului Superior al Magistraturii este condus de un secretar general.
(2) Secretarul
general este numit și revocat de Plenul Consiliului
Superior al Magistraturii dintre judecătorii și
procurorii care au cel puțin 8 ani vechime în
magistratură.
(3) Secretarul general
al Consiliului Superior al Magistraturii poate fi ajutat de un secretar general
adjunct, specialist în management, resurse umane sau în domeniul financiar.
(4) Secretarul
general al Consiliului Superior al Magistraturii primește
o indemnizație lunară egală cu cea a secretarului
general din Ministerul Justiției, prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 177/2002*), aprobată cu modificări și completări
prin Legea nr. 347/2003, cu modificările ulterioare, iar adjunctul acestuia, o indemnizație lunară egală cu cea a unui secretar general
adjunct din Ministerul Justiției, prevăzută de același act normativ.
#CIN
*) Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 177/2002 a fost abrogată
prin Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 27/2006. A se vedea anexa nr. V din Legea-cadru nr. 153/2017.
ART. 62
(1) Aparatul propriu
al Consiliului Superior al Magistraturii este organizat în direcții,
servicii și birouri.
(2) Structura
organizatorică a aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii se
stabilește prin hotărâre a plenului, în limitele
bugetului.
ART. 63
(1) Personalul din
aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii este numit prin
concurs sau examen.
(2) Personalul de
conducere din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii este
numit de plen, iar cel de execuție, de secretarul
general.
(3) Funcțiile de specialitate juridică din aparatul propriu al
Consiliului Superior al Magistraturii pot fi ocupate și
de judecători și procurori detașați,
în condițiile legii.
(4) Funcționarii publici și
personalul contractual din aparatul propriu al Consiliului Superior al
Magistraturii sunt asimilați, ca rang și salarizare, personalului corespunzător din cadrul
Parlamentului, beneficiind în mod corespunzător de drepturile acestuia.
(4^1) Specialiștii IT din cadrul aparatului propriu al
Consiliului Superior al Magistraturii și al instituțiilor aflate în coordonarea acestuia, precum și din cadrul aparatului propriu al Inspecției
Judiciare beneficiază de aceleași drepturi salariale
ca specialiștii IT din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție și
au aceleași drepturi și
îndatoriri prevăzute pentru această categorie de personal de Legea nr. 567/2004
privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor
judecătorești și al
parchetelor de pe lângă acestea și al personalului
care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, cu modificările și completările ulterioare, precum și
de alte acte normative.
(5) Statele de funcții și de personal se aprobă
de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în limitele bugetului.
ART. 64
Atribuțiile secretarului general și ale personalului
din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, precum și organizarea și funcționarea compartimentelor din cadrul aparatului propriu
al Consiliului Superior al Magistraturii se stabilesc prin Regulamentul de
organizare și funcționare a
Consiliului Superior al Magistraturii.
CAPITOLUL VII
Organizarea Inspecției Judiciare și statutul
inspectorilor judiciari
ART. 65
(1) Inspecția Judiciară funcționează
ca structură cu personalitate juridică în cadrul Consiliului Superior al
Magistraturii, cu sediul în municipiul București.
(2) Inspecția Judiciară este condusă de un inspector-șef - judecător numit prin concurs organizat de Consiliul
Superior al Magistraturii, ajutat de un inspector-șef
adjunct - procuror, desemnat de inspectorul-șef.
(3) Inspecția Judiciară acționează
potrivit principiului independenței operaționale în raport cu Consiliul Superior al
Magistraturii, instanțele judecătorești,
parchetele de pe lângă acestea și în relația cu celelalte autorități
publice, exercitându-și atribuțiile
de analiză, verificare și control în domeniile
specifice de activitate, în temeiul legii și pentru
asigurarea respectării acesteia.
(4) Normele pentru
efectuarea lucrărilor de inspecție se aprobă de către
inspectorul-șef, prin regulament.
(5) Inspectorul-șef este ordonator principal de credite.
ART. 66
(1) Pentru
realizarea atribuțiilor sale, Inspecția
Judiciară dispune de un aparat propriu.
(2) Aparatul propriu
al Inspecției Judiciare este organizat în direcții, servicii și birouri. În
cadrul aparatului propriu al Inspecției Judiciare funcționează inspectori judiciari, personal de specialitate
juridică asimilat magistraților, funcționari
publici, personal contractual și specialiști
IT.
(3) Organizarea și funcționarea Inspecției Judiciare, structura organizatorică și atribuțiile compartimentelor
se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al inspectorului-șef*), care se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
(4) Inspecția Judiciară funcționează
cu un număr de posturi necesar care să îi asigure îndeplinirea activității în condiții optime.
(5) *** Abrogat
(6) Numărul maxim de
posturi pentru aparatul Inspecției Judiciare poate fi
modificat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea inspectorului-șef.
(7) Finanțarea cheltuielilor curente și
de capital ale Inspecției Judiciare se asigură
integral de la bugetul de stat.
#CIN
*) A se vedea Ordinul
inspectorului-șef al Inspecției
Judiciare nr. 134/2018 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare.
ART. 67*)
(1) Inspectorul-șef este numit de Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii dintre inspectorii judiciari în funcție,
în urma unui concurs care constă în prezentarea unui proiect referitor la
exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere respective, urmărindu-se competențele manageriale, gestiunea eficientă a resurselor,
capacitatea de a-și asuma decizii și
responsabilități, competențele
de comunicare și rezistența
la stres.
(2) Concursul se
organizează de Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit regulamentului
aprobat prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii**), care
se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) Organizarea
concursului pentru ocuparea postului de inspector-șef
se anunță cu cel puțin 3
luni înaintea datei acestuia.
(3^1) Componența comisiei de concurs este următoarea:
a) 3 membri
judecători, care fac parte din Secția pentru
judecători și au funcționat
la o instanță de grad corespunzător celui necesar
pentru ocuparea funcției de inspector judiciar, desemnați de Secția pentru
judecători;
b) un membru procuror,
care face parte din Secția pentru procurori și a funcționat la un parchet de
grad corespunzător celui necesar pentru ocuparea funcției
de inspector judiciar, desemnat de Secția pentru
procurori;
c) un membru al
Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentant al societății
civile, desemnat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii;
d) un psiholog
desemnat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, care va prezenta un
raport consultativ, după prezentarea proiectului referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției
de conducere, de către fiecare candidat.
(4) Mandatul
inspectorului-șef și al
inspectorului-șef adjunct este de 3 ani și poate fi înnoit o singură dată, cu respectarea
prevederilor alin. (1).
(4^1) Mandatul de
inspector judiciar se prelungește de drept până la
expirarea mandatului de inspector-șef sau inspector-șef adjunct.
(5) Inspectorul-șef poate fi revocat din funcție
de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul neîndeplinirii
sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuțiilor
manageriale. Revocarea se dispune pe baza raportului de audit prevăzut la art.
68, numai ca urmare a propunerii formulate, în acest sens, de către o comisie
alcătuită conform alin. (3^1), însă fără participarea psihologului.
(6) Hotărârea
Plenului Consiliului Superior al Magistraturii prin care se dispune revocarea
din funcție poate fi atacată cu recurs, în termen de
15 zile de la comunicare, la Secția de contencios
administrativ și fiscal a Înaltei Curți
de Casație și Justiție. Recursul suspendă executarea hotărârii
Consiliului Superior al Magistraturii. Hotărârea prin care se soluționează recursul este definitivă.
(7) În situația vacantării funcției de inspector-șef sau,
după caz, de inspector-șef adjunct al Inspecției Judiciare ca urmare a expirării mandatului,
interimatul funcției se asigură de inspectorul-șef sau, după caz, de inspectorul-șef
adjunct ale căror mandate au expirat, până la data ocupării acestor funcții în condițiile legii.
(8) În caz de
încetare a mandatului de inspector-șef ca urmare a
altor situații decât expirarea mandatului,
interimatul funcției se asigură de către inspectorul-șef adjunct până la data ocupării acestei funcții în condițiile legii, iar
în caz de încetare a mandatului de inspector-șef
adjunct ca urmare a altor situații decât expirarea
mandatului, interimatul funcției se asigură de către
un inspector judiciar numit de inspectorul-șef până
la data ocupării acestei funcții în condițiile legii.
#CIN
*) Conform art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 77/2018, prevederile art. 67 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, republicată,
se aplică și situațiilor în
care funcția de inspector-șef
sau, după caz, de inspector-șef adjunct al Inspecției Judiciare este vacantă la data de 5 septembrie
2018 [data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2018].
**) A se vedea Hotărârea
Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1074/2018 pentru aprobarea
Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului pentru numirea în funcție a inspectorului-șef al Inspecției Judiciare.
ART. 68
(1) Evaluarea calității managementului Inspecției
Judiciare se face anual, printr-un audit extern independent.
(2) Finanțarea auditului prevăzut la alin. (1) se face din
bugetul Inspecției Judiciare. Selectarea entității care va efectua auditul se face cu respectarea
prevederilor legale privind achizițiile publice.
(3) La procedura de achiziție publică nu pot participa entități
din sectorul public sau entități din sectorul privat
la care statul este acționar.
(4) Raportul de
audit se întocmește în primele 3 luni ale anului și cuprinde, în mod obligatoriu, recomandări privind modul
de îndeplinire a atribuțiilor manageriale,
organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea,
asumarea responsabilităților de către conducerea Inspecției Judiciare, precum și
recomandări privind necesitatea de reducere sau, după caz, de suplimentare a
posturilor acesteia.
(5) În termen de
maximum 5 zile de la primirea raportului de audit, inspectorul-șef procedează la comunicarea acestuia Consiliului Superior
al Magistraturii.
ART. 69
(1) Inspectorul-șef îndeplinește, în principal,
următoarele atribuții:
a) desemnează,
dintre inspectorii judiciari, echipa de conducere - inspectorul-șef adjunct, directorii de direcții
- în baza unei proceduri în care sunt evaluate proiectele de management
specifice fiecărui post, astfel încât să asigure coeziune managerială, competență profesională, comunicare eficientă. Mandatul
acestora încetează odată cu mandatul inspectorului-șef;
a^1) exercită funcția de conducere și
organizare a activității Inspecției
Judiciare;
a^2) ia măsuri
pentru coordonarea activității personalului Inspecției Judiciare, altul decât inspectorii judiciari;
b) reprezintă Inspecția Judiciară în relațiile
cu Consiliul Superior al Magistraturii sau cu alte instituții
interne sau internaționale;
c) exercită atribuțiile legale ce îi revin în calitate de ordonator de
credite;
d) ia măsuri pentru
repartizarea aleatorie a dosarelor în cadrul Inspecției
Judiciare;
e) stabilește, anual sau ori de câte ori se impune, domeniile
specifice de activitate cu privire la care se exercită controlul, după
consultarea inspectorilor judiciari;
f) stabilește echipele de control, în domeniile prevăzute la
lit. e);
f^1) asigură
coordonarea activității de formare profesională a
inspectorilor judiciari și activitatea de unificare a
practicii la nivelul Inspecției Judiciare;
g) numește, în condițiile legii,
inspectorii judiciari și celelalte categorii de
personal din cadrul Inspecției Judiciare, dispune
modificarea, suspendarea și încetarea raporturilor de
muncă sau de serviciu ale acestora;
h) stabilește atribuțiile și sarcinile individuale ale personalului din subordine,
aprobând fișele de post ale acestuia;
i) evaluează, în condițiile legii, personalul din subordine;
i^1) asigură
coordonarea activității de protecție
și securitate a muncii;
j) îndeplinește orice alte atribuții
prevăzute de lege.
(2) Inspectorul-șef al Inspecției Judiciare nu
solicită și nu primește instrucțiuni de la nicio autoritate, instituție
sau persoană în realizarea atribuțiilor sale
referitoare la declanșarea, desfășurarea
și valorificarea controalelor, cu excepția
situațiilor prevăzute de prezenta lege.
(3) Inspectorul-șef al Inspecției Judiciare este
ordonator de credite, potrivit legii.
(4) Inspectorul-șef adjunct este înlocuitorul de drept al inspectorului-șef, ajută inspectorul-șef în
activitatea de verificare și avizare a actelor și rezoluțiilor întocmite de
către inspectorii judiciari și îndeplinește
toate celelalte atribuții stabilite de inspectorul-șef.
ART. 70
(1) Inspectorii din
cadrul Inspecției Judiciare sunt numiți
în funcție de către inspectorul-șef,
în urma unui concurs organizat de Inspecția
Judiciară, pentru un mandat de 3 ani care poate fi reînnoit o singură dată, pe aceeași durată, dintre judecătorii și
procurorii care au o vechime de cel puțin 10 ani în
magistratură, care au funcționat cel puțin la tribunal sau parchet de pe lângă tribunal și au avut calificativul "foarte bine" la ultima
evaluare.
(2) Concursul constă
în susținerea unei probe scrise și
a unui interviu, iar tematica de concurs include legile, regulamentele și orice alte reglementări în materia organizării și funcționării instanțelor, a parchetelor și a Inspecției Judiciare, precum și
prevederile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu
modificările și completările ulterioare, sau ale Legii
nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, în funcție
de specializarea judecătorului sau procurorului candidat. Interviul are o
pondere de maximum 30% în media finală a concursului. Regulamentul de
organizare și desfășurare a
concursului se aprobă prin ordin al inspectorului-șef*)
și se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
(3) Organizarea
concursurilor pentru ocuparea posturilor de inspector judiciar în cadrul Inspecției Judiciare și posturile
care se scot la concurs se anunță cu cel puțin 3 luni înaintea datei concursului. Concursul se
organizează cu cel puțin 3 luni înainte de data
expirării mandatului de inspector judiciar.
#CIN
*) A se vedea Ordinul
inspectorului-șef al Inspecției
Judiciare nr. 131/2018 privind aprobarea Regulamentului de organizare și desfășurare a concursului
pentru numirea în funcție a inspectorilor judiciari.
ART. 71
(1) Pe durata
exercitării mandatului de inspector-șef, inspector-șef adjunct și inspector
judiciar, judecătorii și procurorii sunt suspendați de drept din funcțiile
pe care le ocupă la instanțe și
parchete. Judecătorii și procurorii cu funcții de conducere sunt obligați
să opteze între funcția de conducere și cea de inspector judiciar, în termen de 30 de zile de la
data dobândirii dreptului de a ocupa în continuare funcția
de inspector judiciar. După cele 30 de zile, postul de conducere sau de
inspector judiciar pentru care nu s-a făcut opțiunea
devine vacant de drept.
(2) Dispozițiile referitoare la sancțiunile
și abaterile disciplinare, precum și
procedura disciplinară se aplică în mod corespunzător inspectorilor judiciari.
(3) Inspectorii din
cadrul Inspecției Judiciare sunt revocați
din funcție în cazul în care li s-a aplicat o sancțiune disciplinară sau în cazul prevăzut la art. 77
alin. (5).
(4) La încetarea funcției de inspector judiciar, judecătorii și procurorii revin la instanțele
sau parchetele unde au funcționat anterior ori, cu consimțământul lor, la alte instanțe
sau parchete unde au dreptul să funcționeze potrivit
legii. Art. 134^1 alin. (2) - (5) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, se aplică în
mod corespunzător.
ART. 72
(1) Inspectorii
judiciari își desfășoară
activitatea în mod independent și imparțial.
(2) Inspectorii
judiciari nu pot efectua cercetarea disciplinară sau orice alte lucrări care
privesc judecători sau procurori din cadrul instanțelor
ori parchetelor unde inspectorul a funcționat. În
acest caz, dosarul se repartizează altui inspector judiciar, în mod aleatoriu,
cu respectarea dispozițiilor art. 73.
ART. 73
(1) Modul de
repartizare a sesizărilor și dosarelor disciplinare
către inspectorii judiciari se face cu respectarea principiului repartizării
aleatorii.
(2) Redistribuirea
lucrărilor repartizate aleatoriu inspectorilor judiciari se poate face numai în
următoarele cazuri, cu aplicarea alin. (1):
a) imposibilitate de
exercitare a atribuțiilor timp de cel puțin 20 de zile;
b) solicitare
motivată a inspectorului judiciar căruia i-a fost repartizată lucrarea;
c) suspendarea din
activitate, în condițiile legii;
d) ori de câte ori, față de calitatea persoanei cercetate, imparțialitatea
cercetării disciplinare ar putea fi afectată;
e) conflict de
interese.
(3) Actele,
documentele sau orice alte informații solicitate de Inspecția Judiciară ori care sunt necesare pentru desfășurarea cercetării disciplinare se transmit direct Inspecției Judiciare.
(4) Inspectorii
judiciari pot solicita, în condițiile legii, inclusiv
conducătorilor instanțelor sau parchetelor, orice informații, date, documente sau pot face orice verificări
pe care le consideră necesare în vederea efectuării cercetării disciplinare ori
a exercitării celorlalte atribuții prevăzute de lege
sau regulamente.
(5) Actele,
documentele sau orice alte informații care se află pe
rolul Inspecției Judiciare au caracter confidențial, cu excepția celor
care constituie, potrivit legii, informații de
interes public.
ART. 74
(1) Inspectorii
judiciari au următoarele atribuții:
a) în materie
disciplinară, dispun și efectuează cercetarea
disciplinară în vederea exercitării acțiunii
disciplinare față de judecători, procurori, inclusiv față de cei care sunt membri ai Consiliului Superior al
Magistraturii, precum și față
de magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție,
în condițiile prezentei legi;
b) efectuează
verificări la instanțele de judecată în legătură cu
respectarea normelor procedurale privind primirea cererilor, repartizarea
aleatorie a dosarelor, stabilirea termenelor, continuitatea completului de
judecată, pronunțarea, redactarea și
comunicarea hotărârilor, înaintarea dosarelor la instanțele
competente, punerea în executare a hotărârilor penale și
civile și informează Secția
pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, formulând propuneri
adecvate;
c) efectuează
verificări la parchete în legătură cu respectarea normelor procedurale privind
primirea și înregistrarea lucrărilor, repartizarea
dosarelor pe criterii obiective, continuitatea în lucrările repartizate și independența procurorilor,
respectarea termenelor, redactarea și comunicarea
actelor procedurale și informează Secția
pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, formulând propuneri
adecvate;
d) verifică eficiența managerială și modul de
îndeplinire a atribuțiilor ce decurg din legi și regulamente pentru asigurarea bunei funcționări
a instanței și a
parchetului, a calității corespunzătoare a
serviciului, semnalează deficiențele constatate și formulează propuneri corespunzătoare pentru înlăturarea
acestora, pe care le prezintă secției
corespunzătoare;
e) verifică
sesizările adresate Inspecției Judiciare sau se
sesizează din oficiu în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare
a judecătorilor, procurorilor, inclusiv a celor care sunt membri ai Consiliului
Superior al Magistraturii și a magistraților-asistenți
ai Înaltei Curți de Casație
și Justiție, ori în
legătură cu încălcarea obligațiilor profesionale ale
acestora;
f) efectuează, la
solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, verificări privind condiția bunei reputații, pentru
judecătorii și procurorii în funcție;
g) efectuează
verificările dispuse de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii pentru soluționarea cererilor privind apărarea reputației
profesionale și a independenței
judecătorilor; prezintă Plenului Consiliului Superior al Magistraturii raportul
cuprinzând rezultatul verificărilor;
h) efectuează orice
alte verificări sau controale dispuse de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii,
secțiile Consiliului Superior al Magistraturii sau de
inspectorul-șef al Inspecției
Judiciare, în condițiile legii.
(2) Atribuțiile prevăzute la alin. (1) lit. b), c) și d) se efectuează din oficiu sau la solicitarea Plenului
Consiliului Superior al Magistraturii ori a secțiilor
Consiliului Superior al Magistraturii.
ART. 74^1
(1) La sesizarea
Ministerului Finanțelor Publice, în cazurile și termenele prevăzute la art. 96 din Legea nr. 303/2004,
republicată, cu modificările și completările
ulterioare, Inspecția Judiciară efectuează verificări
în vederea evaluării dacă eroarea judiciară cauzată de judecător sau procuror a
fost ca urmare a exercitării funcției cu rea-credință sau gravă neglijență.
(2) Verificarea
prevăzută la alin. (1) se finalizează în termen de 30 de zile de la sesizare.
Inspectorul-șef poate dispune prelungirea termenului
cu cel mult 30 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această
măsură. Durata maximă a verificărilor nu poate depăși
120 de zile.
(3) Verificarea este
efectuată de o comisie formată, în funcție de
calitatea persoanei verificate, din 3 judecători, inspectori judiciari, sau 3
procurori, inspectori judiciari. În situația în care
în aceeași cauză sunt verificați
judecători și procurori, se vor forma două comisii
care vor verifica distinct faptele, în funcție de
calitatea persoanelor verificate.
(4) În cadrul
verificărilor, ascultarea judecătorului și
procurorului vizat este obligatorie. Refuzul judecătorului sau procurorului
verificat de a face declarații sau de a se prezenta
la audieri se constată prin proces-verbal și nu
împiedică încheierea verificărilor. Judecătorul sau procurorul vizat are
dreptul să cunoască toate actele verificării și să
solicite probe în apărare. Inspectorii pot audia orice alte persoane implicate
în cauza în care se fac verificări.
(5) Verificările se
finalizează printr-un raport prin care, în baza întregului material probator
administrat, Inspecția Judiciară apreciază dacă
eroarea judiciară a fost săvârșită de judecător sau
procuror cu rea-credință sau gravă neglijență.
(6) Verificarea
prevăzută la alin. (1) se efectuează și în situația în care persoanele verificate nu mai ocupă funcția de judecător sau procuror.
(7) Raportul se
comunică Ministerului Finanțelor Publice și judecătorului sau procurorului vizat.
(8) Raportul
prevăzut la alin. (5) este supus confirmării inspectorului-șef.
Inspectorul-șef poate dispune motivat, o singură
dată, completarea verificărilor. Completarea se efectuează de comisie în termen
de cel mult 30 de zile de la data când a fost dispusă de către inspectorul-șef.
ART. 75
(1) În exercitarea atribuțiilor lor prevăzute la art. 74, cu excepția celor referitoare la efectuarea cercetării
disciplinare, inspectorii judiciari întocmesc rapoarte de inspecție
pe care le aduc la cunoștința instanțelor/parchetelor
supuse verificărilor, în vederea formulării de obiecții.
(2) Raportul de inspecție prevăzut la alin. (1), împreună cu obiecțiile formulate, se înaintează secției
corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, care stabilește măsurile ce se impun pentru remedierea situației.
(3) În situația în care apreciază că obiecțiile
sunt întemeiate, secția Consiliului Superior al
Magistraturii poate dispune, în scris și motivat,
retrimiterea raportului în vederea completării verificărilor, cu indicarea în
mod expres a aspectelor ce trebuie completate.
ART. 76
(1) Verificarea
sesizărilor referitoare la buna reputație a
judecătorilor și procurorilor în funcție
se face de către Inspecția Judiciară, din oficiu sau
la solicitarea oricărei persoane interesate.
(2) Raportul de inspecție întocmit în urma verificărilor privind buna reputație se comunică magistratului care face obiectul
sesizării și persoanei care a înaintat sesizarea, în
termen de 15 zile de la întocmire, în vederea formulării de obiecții.
(3) Raportul de inspecție prevăzut la alin. (2), împreună cu obiecțiile formulate, se înaintează secției
corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii. Pe baza raportului și a obiecțiilor formulate, secția corespunzătoare adoptă hotărârea privind constatarea
îndeplinirii sau a neîndeplinirii de către magistrat a condiției
de bună reputație ori, dacă apreciază că obiecțiile sunt întemeiate, dispune, în scris și motivat, retrimiterea raportului în vederea completării
verificărilor, cu indicarea în mod expres a aspectelor ce trebuie completate.
Hotărârea prin care se constată neîndeplinirea condiției
de bună reputație cuprinde și
propunerea de eliberare din funcție, în temeiul art.
65 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(4) Pe parcursul
procedurii de verificare și constatare a îndeplinirii
condiției de bună reputație,
secția corespunzătoare a Consiliului Superior al
Magistraturii, din oficiu sau la propunerea inspectorului judiciar, poate
dispune suspendarea din funcție a magistratului, până
la finalizarea procedurii, dacă exercitarea în continuare a funcției
ar putea afecta desfășurarea cu imparțialitate
a procedurilor de verificare sau dacă aceste proceduri sunt de natură să aducă
atingere gravă prestigiului justiției.
(5) Hotărârea secției prevăzută la alin. (3) poate fi atacată la Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 15 zile de la comunicare.
Hotărârea plenului poate fi atacată cu contestație la
Secția de contencios administrativ a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în același termen; hotărârea instanței
este definitivă.
(6) Hotărârea
definitivă prin care se constată neîndeplinirea condiției
de bună reputație se comunică Președinției
României, în vederea emiterii decretului de eliberare din funcție.
ART. 77
(1) Evaluarea activității profesionale a inspectorilor judiciari se face
anual de o comisie formată din inspectorul-șef și alți 2 membri aleși de adunarea generală a inspectorilor judiciari, prin
acordarea unui calificativ: foarte bine", bine", satisfăcător"
sau nesatisfăcător".
(2) Inspectorii
judiciari nemulțumiți de calificativul acordat pot
face contestație la Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii, în termen de 30 de zile de la comunicare.
(3) În soluționarea contestației, Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii poate cere inspectorului-șef orice informații pe care le
consideră necesare, iar citarea inspectorului judiciar pentru a fi audiat este
obligatorie.
(3^1) Hotărârea
Plenului poate fi atacată cu recurs la Secția de
contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, în
termen de 15 zile de la comunicare. Recursul suspendă executarea.
(4) *** Abrogat
(5) Inspectorul
judiciar care primește calificativul
"nesatisfăcător" sau de două ori consecutiv calificativul
"satisfăcător" este revocat din funcția de
inspector judiciar.
(6) Criteriile de
evaluare a activității profesionale a inspectorilor
judiciari și procedura de evaluare se stabilesc prin
regulamentul privind organizarea și funcționarea Inspecției
Judiciare.
ART. 78
(1) Perioada în care
judecătorul sau procurorul este inspector judiciar constituie vechime în funcția de judecător sau procuror.
(2) Pe perioada
mandatului, inspectorii judiciari au toate drepturile judecătorilor și procurorilor detașați, precum și obligațiile prevăzute de lege
pentru judecători și procurori.
(3) Inspectorii
judiciari pot participa, pe parcursul mandatului, la concursurile sau
procedurile de selecție în vederea promovării în funcții de execuție a magistraților. În caz de promovare, inspectorii pot opta
între continuarea mandatului de inspector, cu dobândirea noului grad
profesional, și promovarea efectivă în funcția de execuție pentru care
au candidat, în termen de 30 de zile de la data validării rezultatelor
examenului de promovare.
(4) Salarizarea și drepturile inspectorilor se stabilesc în condițiile legii.
ART. 79
Paza sediului Inspecției Judiciare, a bunurilor și
a valorilor aparținând acesteia, supravegherea
accesului și menținerea
ordinii interioare necesare desfășurării normale a activității în acest sediu se asigură, în mod gratuit, de
către Jandarmeria Română, prin structurile sale specializate.
CAPITOLUL VIII
Dispoziții tranzitorii și finale
ART. 80
Numărul de posturi
necesar funcționării aparatului Consiliului Superior
al Magistraturii se stabilește prin hotărâre a
plenului, în limitele bugetului.
ART. 81 *** Abrogat
ART. 82
Guvernul va asigura
un sediu corespunzător Consiliului Superior al Magistraturii.
ART. 83
La data intrării în
vigoare a prezentei legi, denumirea Centrul de Pregătire și
Perfecționare a Grefierilor și
a Celuilalt Personal Auxiliar de Specialitate, cuprinsă în actele normative în
vigoare, se înlocuiește cu cea de Școala
Națională de Grefieri.
ART. 84
(1) Paza sediului
Consiliului Superior al Magistraturii, a bunurilor și
valorilor aparținând acestuia, supravegherea
accesului și menținerea
ordinii interioare necesare desfășurării normale a activității în acest sediu se asigură, în mod gratuit, de
către Jandarmeria Română.
(2) Magistrații aleși membri ai
Consiliului Superior al Magistraturii beneficiază de protecție,
conform legii, în condițiile prevăzute prin
protocolul încheiat între președintele Consiliului
Superior al Magistraturii și ministrul administrației și internelor.
ART. 85
(1) Prezenta lege
intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al
României, Partea I, cu excepția art. 82.
(2) La data intrării
în vigoare a prezentei legi, prevederile titlului V "Consiliul Superior al
Magistraturii" art. 86 - 90 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea
judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259
din 30 septembrie 1997, cu modificările și
completările ulterioare, precum și orice alte dispoziții contrare se abrogă.
NOTĂ:
Redăm mai jos art.
III - V din Legea nr. 24/2012 pentru modificarea și
completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și a Legii nr.
317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, care nu sunt încorporate
în textul republicat al Legii nr. 317/2004 și care se
aplică în continuare ca dispoziții proprii ale Legii
nr. 24/2012:
"ART. III
(1) Dispozițiile art. II se aplică la 120 de zile de la
intrarea în vigoare a prezentei legi*), dată la care devine operațională
Inspecția Judiciară. La aceeași
dată se desființează comisiile de disciplină.
(2) Lucrările și dosarele aflate pe rolul comisiilor de disciplină la
data prevăzută la alin. (1) se finalizează de inspectorii judiciari care le au
în lucru sau de alți inspectori desemnați
de inspectorul-șef, potrivit prevederilor prezentei
legi.
------------
*) Legea nr. 24/2012
a intrat în vigoare la data de 26 ianuarie 2012.
ART. IV
(1) Prin
reorganizarea Consiliului Superior al Magistraturii, posturile din cadrul Inspecției Judiciare de pe lângă Consiliul Superior al
Magistraturii se preiau de Inspecția Judiciară
organizată potrivit prezentei legi, iar personalul este preluat și reîncadrat în noua structură în condițiile
prezentei legi.
(2) Cheltuielile
aferente personalului și posturilor preluate de Inspecția Judiciară de la Consiliul Superior al
Magistraturii vor fi alocate din bugetul Consiliului Superior al Magistraturii
în bugetul Inspecției Judiciare.
(3) Cheltuielile
necesare pentru funcționarea Inspecției
Judiciare, altele decât cele prevăzute la alin. (2), vor fi alocate din bugetul
Consiliului Superior al Magistraturii. Echipamentele informatice, mobilierul,
aparatura birotică, precum și alte active necesare desfășurării activității Inspecției Judiciare vor fi transferate, prin protocol de
predare-preluare, din gestiunea Consiliului Superior al Magistraturii în
gestiunea Inspecției Judiciare.
(4) Se autorizează
Ministerul Finanțelor Publice ca, la propunerea
ordonatorilor de credite bugetare, să introducă modificările ce decurg din
aplicarea prevederilor prezentei legi în structura bugetului Consiliului
Superior al Magistraturii și al Inspecției
Judiciare.
ART. V
(1) Șeful Serviciului de inspecție
pentru judecători și șeful
Serviciului de inspecție pentru procurori vor
continua să funcționeze ca inspectori în cadrul Inspecției Judiciare, până la expirarea mandatului lor de
inspector.
(2) Inspectorii
judiciari aflați în funcție
la data intrării în vigoare a legii își continuă
mandatul până la data expirării acestuia, urmând ca procedura prevăzută de
prezenta lege pentru ocuparea funcțiilor de inspector
judiciar să se aplice pentru noile numiri.
(3) În termen de 45
de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Consiliul Superior al
Magistraturii va adopta hotărârea pentru aprobarea regulamentului prevăzut la art.
64^3 alin. (2)*) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al
Magistraturii, cu modificările și completările
ulterioare, și va organiza concursul pentru ocuparea funcțiilor de inspector-șef și inspector-șef adjunct.
Inspectorul-șef în funcție își continuă activitatea până la data numirii în funcție a inspectorului-șef al Inspecției Judiciare, în condițiile
prezentei legi.
(4) În termen de 30
de zile de la numirea în funcție, inspectorul-șef:
a) aprobă
regulamentul privind organizarea și funcționarea Inspecției
Judiciare;
b) propune spre
aprobare Plenului Consiliului Superior al Magistraturii regulamentul prevăzut
la art. 64^6 alin. (2)**) din Legea nr. 317/2004, cu modificările și completările ulterioare, și
normele prevăzute la art. 64^1 alin. (4)***) din aceeași
lege."
------------
*) Art. 64^3 alin.
(2) a devenit art. 67 alin. (2) prin renumerotare.
**) Art. 64^6 alin.
(2) a devenit art. 70 alin. (2) prin renumerotare.
***) Art. 64^1 alin.
(4) a devenit art. 65 alin. (4) prin renumerotare.
#CIN
NOTĂ:
Reproducem
mai jos prevederile art. II din Legea nr. 234/2018.
ART.
II
(1)
Inspectorul-șef, inspectorul-șef
adjunct și inspectorii judiciari care sunt în cursul
exercitării celui de-al doilea mandat sau care au ocupat funcția
de conducere ori de execuție pe parcursul a două
mandate până la data intrării în vigoare a prezentei legi nu pot ocupa aceeași funcție pentru un nou
mandat.
(2)
Mandatele în curs de exercitare, inclusiv cele ce se acordă potrivit
concursurilor în curs de desfășurare potrivit vechii
legi, se mențin pentru durata prevăzută în
aceasta."