Text extras din aplicatia LexExpert dezvoltata de CIN Piatra-Neamț

LEGE Nr. 305/2022 din 15 noiembrie 2022

privind Consiliul Superior al Magistraturii

EMITENT: PARLAMENTUL ROMÂNIEI

PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 1105 din 16 noiembrie 2022

Parlamentul României adoptă prezenta lege

TITLUL I

Dispoziţii generale

ART. 1

(1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.

(2) Consiliul Superior al Magistraturii este independent şi se supune în activitatea sa numai legii. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii răspund în faţa judecătorilor şi procurorilor pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului.

ART. 2

Consiliul Superior al Magistraturii are personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti.

TITLUL II

Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii

CAPITOLUL I

Organizarea Consiliului Superior al Magistraturii

SECŢIUNEA 1

Structura Consiliului Superior al Magistraturii

ART. 3

Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care:

a) 9 judecători şi 5 procurori, aleşi în adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor, care compun cele două secţii ale Consiliului Superior al Magistraturii, una pentru judecători şi una pentru procurori;

b) 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat;

c) preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, reprezentant al puterii judecătoreşti, ministrul justiţiei şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care sunt membri de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii.

ART. 4

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii este alcătuită din:

a) 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

b) 3 judecători de la curţile de apel;

c) 2 judecători de la tribunale;

d) 2 judecători de la judecătorii.

ART. 5

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii este alcătuită din:

a) un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la Direcţia Naţională Anticorupţie sau de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;

b) un procuror de la parchetele de pe lângă curţile de apel;

c) 2 procurori de la parchetele de pe lângă tribunale;

d) un procuror de la parchetele de pe lângă judecătorii.

SECŢIUNEA a 2-a

Alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii

ART. 6

(1) Judecătorii şi procurorii, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, prevăzuţi la art. 3 lit. a), sunt aleşi în adunările generale ale judecătorilor sau, după caz, ale procurorilor.

(2) Data la care au loc adunările generale ale judecătorilor şi ale procurorilor se stabileşte de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, cu cel puţin 90 de zile înainte de expirarea mandatului membrilor acestuia, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.

ART. 7

(1) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de Preşedintele României, cu o vechime de cel puţin 7 ani în funcţia de judecător sau procuror definitiv şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepţia situaţiei în care a intervenit radierea sancţiunii.

(2) Judecătorii şi procurorii îşi pot susţine candidaturile depuse pentru alegerea ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii în faţa colectivelor de judecători şi procurori, până cel târziu cu două zile înainte de data alegerilor. Candidaturile judecătorilor şi procurorilor pot fi susţinute de colectivele de judecători şi procurori, precum şi de asociaţiile profesionale ale acestora.

(3) Perioada în care pot fi depuse candidaturile se stabileşte de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.

(4) Candidaturile se depun la Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv la Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv pentru procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi la colegiile de conducere ale curţilor de apel ori ale parchetelor de pe lângă acestea, însoţite de:

a) curriculum vitae;

b) un proiect privind principalele obiective pe care le vor urmări judecătorii sau procurorii în cazul alegerii în Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi, după caz, documentele de susţinere a candidaturii;

c) o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 şi nici nu au colaborat cu acestea, în cazul persoanelor care, la data de 1 ianuarie 1990, împliniseră vârsta de 16 ani;

d) o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că nu sunt şi nu au fost lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii;

e) o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că nu au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.

(5) Judecătorii şi procurorii detaşaţi la alte autorităţi decât instanţe sau parchete nu pot candida pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, iar judecătorii şi procurorii delegaţi sau detaşaţi la alte instanţe sau parchete nu pot candida decât pentru instanţa sau parchetul de la care au fost delegaţi sau detaşaţi. Nu pot fi aleşi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii şi procurorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea în afara cadrului legal, precum şi cei care au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.

(6) Colegiile de conducere ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ale curţilor de apel şi ale parchetelor de pe lângă acestea verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) - (5) de către judecătorii şi procurorii care şi-au depus candidaturile, în termen de 5 zile de la data expirării termenului de depunere a candidaturilor. Hotărârea colegiului de conducere se publică, de îndată, pe site-ul instanţei sau parchetului respectiv.

(7) Împotriva hotărârilor colegiilor de conducere prevăzute la alin. (6), în termen de 5 zile de la publicare, pot formula opoziţie candidaţii ori, după caz, judecătorii sau procurorii de la nivelul instanţelor sau parchetelor pentru care a fost depusă candidatura.

(8) Opoziţia se depune la Consiliul Superior al Magistraturii şi se soluţionează prin hotărâre a secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 7 zile de la înregistrare.

(9) Hotărârea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, prevăzută la alin. (8), poate fi contestată de către persoanele prevăzute la alin. (7), la Secţia I civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în termen de 5 zile de la comunicare. Contestaţia se soluţionează în termen de 7 zile de la înregistrare, cu citarea părţilor. Întâmpinarea nu este obligatorie, iar dispoziţiile art. 200 şi 201 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt aplicabile. Hotărârea pronunţată este definitivă.

ART. 8

(1) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie aleg, în adunarea generală, prin vot secret, direct şi personal, 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, dintre judecătorii care şi-au depus candidatura.

(2) Procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii de la Direcţia Naţională Anticorupţie şi procurorii de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism aleg, în adunarea generală comună a procurorilor din acestea, prin vot secret, direct şi personal, un membru pentru Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care şi-au depus candidatura. În cadrul adunării generale votează şi procurorii din structurile teritoriale ale acestor parchete.

(3) Sunt aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de la Direcţia Naţională Anticorupţie ori de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, care au obţinut cel mai mare număr de voturi în adunările generale.

(4) În cazul în care 2 sau mai mulţi candidaţi au obţinut un număr egal de voturi, este declarat ales magistratul cu cea mai mare vechime efectivă în funcţia de judecător, respectiv procuror.

ART. 9

(1) Colegiul de conducere al fiecărei curţi de apel şi al fiecărui parchet de pe lângă acestea centralizează candidaturile depuse de judecătorii şi procurorii din circumscripţiile lor.

(2) Candidaturile se centralizează pe categorii de instanţe şi parchete şi se transmit instanţelor şi parchetelor din circumscripţia curţii de apel, însoţite de documentele prevăzute la art. 7 alin. (4).

(3) Colegiile de conducere ale curţilor de apel, tribunalelor şi judecătoriilor organizează propria adunare generală.

(4) Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curţile de apel, parchetelor de pe lângă tribunale şi parchetelor de pe lângă judecătorii organizează propria adunare generală.

ART. 10

(1) Judecătorii de la fiecare curte de apel, judecătorii de la toate tribunalele şi tribunalele specializate din circumscripţia fiecărei curţi de apel şi judecătorii de la toate judecătoriile din circumscripţia fiecărei curţi de apel desemnează, prin vot secret, direct şi personal, câte un candidat pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii care şi-au depus candidatura.

(2) Procurorii de la fiecare parchet de pe lângă curţile de apel, procurorii de la toate parchetele de pe lângă tribunale şi tribunalele specializate din circumscripţia fiecărei curţi de apel şi procurorii de la toate parchetele de pe lângă judecătoriile din circumscripţia fiecărei curţi de apel desemnează, prin vot secret, direct şi personal, câte un candidat pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii dintre procurorii care şi-au depus candidatura.

(3) Sunt desemnaţi pentru a candida la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii şi procurorii care au obţinut cel mai mare număr de voturi în adunările generale prevăzute la art. 9 alin. (3) şi (4). Hotărârile adunărilor generale sunt trimise colegiului de conducere al curţii de apel, respectiv al parchetului de pe lângă aceasta, care stabileşte rezultatul votului. Dispoziţiile art. 8 alin. (4) sunt aplicabile în mod corespunzător.

(4) Judecătorii militari şi procurorii militari îşi depun candidatura la Curtea Militară de Apel Bucureşti sau, după caz, la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti. Dispoziţiile alin. (1) - (3) se aplică în mod corespunzător. Curtea Militară de Apel Bucureşti, precum şi Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti desemnează câte un candidat care va fi inclus pe listele prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. a), respectiv lit. b). Tribunalele militare, precum şi parchetele de pe lângă acestea desemnează câte un candidat care va fi inclus pe listele prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. c), respectiv lit. d).

(5) Consiliul Superior al Magistraturii întocmeşte listele cu judecătorii şi procurorii desemnaţi pentru a candida la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, pe categorii de instanţe şi parchete.

(6) Listele prevăzute la alin. (5) şi documentele prevăzute la art. 7 alin. (4) se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.

ART. 11

(1) Listele judecătorilor şi ale procurorilor care au fost desemnaţi pentru a candida la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii se transmit instanţelor sau, după caz, parchetelor, de către Consiliul Superior al Magistraturii, cu cel puţin 20 de zile înainte de data stabilită pentru adunările generale, după cum urmează:

a) lista cuprinzând candidaţii de la curţile de apel se transmite tuturor curţilor de apel;

b) lista cuprinzând candidaţii de la parchetele de pe lângă curţile de apel se transmite tuturor parchetelor de pe lângă curţile de apel;

c) lista cuprinzând candidaţii de la tribunale şi tribunalele specializate se transmite tuturor tribunalelor şi tribunalelor specializate;

d) lista cuprinzând candidaţii de la parchetele de pe lângă tribunale şi tribunalele specializate se transmite tuturor parchetelor de pe lângă tribunale şi tribunalele specializate;

e) lista cuprinzând candidaţii de la judecătorii se transmite tuturor judecătoriilor;

f) lista cuprinzând candidaţii de la parchetele de pe lângă judecătorii se transmite tuturor parchetelor de pe lângă judecătorii.

(2) Listele prevăzute la alin. (1) şi documentele prevăzute la art. 7 alin. (4) se afişează la sediile instanţelor şi parchetelor.

ART. 12

(1) Listele prevăzute la art. 11 alin. (1) şi documentele prevăzute la art. 7 alin. (4) se transmit de către Consiliul Superior al Magistraturii instanţelor şi parchetelor, însoţite de buletine de vot.

(2) Consiliul Superior al Magistraturii transmite fiecărei instanţe şi fiecărui parchet un număr de buletine de vot ştampilate egal cu numărul judecătorilor şi procurorilor din cadrul parchetului, cu un plus de 10%.

(3) Forma şi conţinutul buletinelor de vot se stabilesc de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

(4) Tipărirea buletinelor de vot se asigură de Consiliul Superior al Magistraturii.

ART. 13

(1) În vederea alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul fiecărei instanţe şi al fiecărui parchet se convoacă adunarea generală a judecătorilor sau, după caz, a procurorilor.

(2) Judecătorii de la curţile de apel şi procurorii de la parchetele de pe lângă acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunările lor generale, prin vot secret, direct şi personal, 3 judecători de la curţile de apel şi un procuror de la parchetele de pe lângă acestea.

(3) Judecătorii de la tribunale şi tribunalele specializate şi procurorii de la parchetele de pe lângă acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunările lor generale, prin vot secret, direct şi personal, 2 judecători de la tribunale şi tribunalele specializate şi 2 procurori de la parchetele de pe lângă acestea.

(4) Judecătorii de la judecătorii şi procurorii de la parchetele de pe lângă acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunările lor generale, prin vot secret, direct şi personal, 2 judecători de la judecătorii şi un procuror de la parchetele de pe lângă acestea.

ART. 14

(1) În procedura de desemnare a candidaţilor şi de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunările generale sunt legal constituite în prezenţa majorităţii judecătorilor sau, după caz, a procurorilor în funcţie. Judecătorii şi procurorii delegaţi sau detaşaţi la alte instanţe sau parchete participă la adunarea generală a instanţei sau parchetului de la care au fost delegaţi sau detaşaţi. Dacă nu este realizată prezenţa majorităţii judecătorilor sau, după caz, a procurorilor în funcţie, adunarea generală nu este legal constituită; în aceeaşi zi, preşedintele adunării generale convoacă adunarea generală pentru o dată ulterioară, fixată între a 3-a şi a 5-a zi lucrătoare a săptămânii următoare, urmând ca, la acea dată, să se voteze, indiferent de numărul judecătorilor sau, după caz, al procurorilor în funcţie prezenţi.

(2) Adunările generale sunt prezidate de magistratul cu cea mai mare vechime în funcţia de judecător sau procuror care nu şi-a depus candidatura pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) În procedura de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, fiecare judecător şi procuror votează un număr maxim de candidaţi egal cu numărul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, care reprezintă categoria de instanţe sau parchete la nivelul cărora judecătorul sau, după caz, procurorul îşi desfăşoară activitatea.

(4) În cazul în care au fost votate mai puţine sau mai multe persoane decât cele prevăzute la alin. (3), votul este nul.

(5) La alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii nu pot participa judecătorii şi procurorii detaşaţi la alte autorităţi decât la instanţe sau parchete.

ART. 15

(1) Judecătorul sau procurorul care a prezidat adunarea generală, împreună cu 2 judecători sau procurori desemnaţi înaintea votului de adunările generale:

a) asigură numărarea voturilor;

b) întocmeşte procesul-verbal cu privire la desfăşurarea alegerilor şi rezultatele votului şi îl transmite Consiliului Superior al Magistraturii;

c) comunică numele judecătorilor sau al procurorilor desemnaţi pentru a candida la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii potrivit art. 10 alin. (5) ori, după caz, alcătuieşte şi transmite Consiliului Superior al Magistraturii lista cuprinzând candidaţii înscrişi în ordinea descrescătoare a voturilor obţinute în adunările generale prevăzute la art. 8 alin. (3) şi la art. 13 alin. (2) - (4).

(2) Pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), judecătorul sau procurorul care a prezidat adunarea generală este ajutat de 2 judecători sau, după caz, de 2 procurori, desemnaţi de adunările generale, dintre judecătorii sau procurorii care nu şi-au depus candidaturile.

ART. 16

(1) Consiliul Superior al Magistraturii centralizează rezultatele votului din circumscripţiile tuturor curţilor de apel şi ale parchetelor de pe lângă acestea.

(2) Sunt aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii:

a) 3 judecători de la curţile de apel, care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional;

b) 2 judecători de la tribunale şi tribunalele specializate, care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional;

c) 2 judecători de la judecătorii, care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional;

d) un procuror de la parchetele de pe lângă curţile de apel, care a obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional;

e) 2 procurori de la parchetele de pe lângă tribunale şi tribunalele specializate, care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional;

f) un procuror de la parchetele de pe lângă judecătorii, care a obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional.

(3) Dispoziţiile art. 8 alin. (4) sunt aplicabile în mod corespunzător.

ART. 17

(1) Consiliul Superior al Magistraturii verifică legalitatea procedurilor de desemnare şi de alegere, din oficiu sau la sesizarea oricărui judecător sau procuror.

(2) În vederea formulării sesizării, judecătorii şi procurorii au dreptul să verifice procesele-verbale cu privire la desfăşurarea procedurilor prevăzute la alin. (1) şi rezultatul acestora, precum şi buletinele de vot.

(3) Contestaţiile referitoare la legalitatea procedurilor de desemnare şi de alegere pot fi depuse la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 15 zile de la data la care s-a stabilit rezultatul votului.

(4) Contestaţiile se soluţionează de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 5 zile de la data sesizării. Soluţia motivată a contestaţiei se comunică persoanelor care au făcut sesizarea.

(5) În cazul în care se constată încălcări ale legii în procedurile de desemnare şi de alegere, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dispune măsurile necesare pentru înlăturarea acestora, inclusiv repetarea alegerilor, numai la instanţele sau parchetele la care încălcarea legii a avut drept consecinţă influenţarea rezultatului alegerilor.

(6) Dispoziţiile art. 7 alin. (9) se aplică în mod corespunzător.

ART. 18

(1) Consiliul Superior al Magistraturii alcătuieşte lista finală cuprinzând judecătorii şi procurorii aleşi potrivit prevederilor art. 8 alin. (3) şi art. 16 alin. (2) şi o transmite Biroului permanent al Senatului.

(2) Înainte de transmiterea listei către Biroul permanent al Senatului:

a) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică şi comunică, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorii şi procurorii aleşi au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea;

b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică şi comunică Consiliului Superior al Magistraturii rezultatul verificărilor privind calitatea de ofiţer acoperit, colaborator sau informator al serviciilor de informaţii a judecătorilor şi procurorilor aleşi, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) Biroul permanent al Senatului înaintează lista prevăzută la alin. (1) Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, pentru întocmirea unui raport.

(4) Senatul, în prezenţa majorităţii membrilor săi, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, validează lista cuprinzând judecătorii şi procurorii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

ART. 19

(1) În vederea alegerii celor 2 reprezentanţi ai societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii, organizaţiile profesionale ale juriştilor, consiliile profesionale ale facultăţilor de drept acreditate, asociaţiile şi fundaţiile care au ca obiectiv apărarea drepturilor omului pot propune Biroului permanent al Senatului câte un candidat.

(2) Pot fi aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii reprezentanţi ai societăţii civile care îndeplinesc următoarele condiţii:

a) sunt specialişti în domeniul dreptului, cu o vechime de cel puţin 10 ani într-o profesie juridică sau în învăţământul juridic superior;

b) se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală;

c) nu au făcut parte din serviciile de informaţii înainte sau după anul 1990, nu au colaborat în niciun fel cu acestea şi nu au un interes personal care influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege. Aceştia depun o declaraţie autentică în sensul că nu au fost lucrători operativi şi nu au colaborat, în niciun fel, cu oricare serviciu de informaţii, înainte sau după anul 1990;

d) nu au şi nici nu au avut calitatea de membru al unui partid politic în ultimii 6 ani şi nu au îndeplinit în ultimii 6 ani funcţii de demnitate publică.

(3) Propunerile de candidaturi se depun la Biroul permanent al Senatului, între a 90-a zi şi a 60-a zi înainte de expirarea mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, însoţite de hotărârea judecătorească sau, după caz, actul normativ de înfiinţare, de actul constitutiv şi statutul persoanelor juridice prevăzute la alin. (1), precum şi de cazierul fiscal al acestora.

(4) Perioada în care se depun propunerile de candidaturi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, cu 30 de zile înainte de începerea curgerii termenului prevăzut la alin. (3).

(5) Candidaţii propuşi vor prezenta Senatului documentele prevăzute la art. 7 alin. (4), precum şi cazierul judiciar.

(6) Lista candidaţilor şi documentele prevăzute la art. 7 alin. (4) se afişează pe paginile de internet ale Senatului şi Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 5 zile de la expirarea perioadei de depunere a acestora.

ART. 20

(1) Senatul alege, dintre candidaţii prevăzuţi la art. 19, cei 2 reprezentanţi ai societăţii civile, potrivit procedurii prevăzute în regulamentul acestei Camere.

(2) Dispoziţiile art. 18 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

ART. 21

Hotărârile Senatului privind validarea şi alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

CAPITOLUL II

Funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii

ART. 22

(1) În termen de 15 zile de la publicarea hotărârilor prevăzute la art. 21, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie convoacă membrii Consiliului Superior al Magistraturii în şedinţa de constituire.

(2) De îndată după constituire, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie convoacă secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii pentru desemnarea candidaţilor pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte, precum şi Plenul Consiliului Superior al Magistraturii pentru alegerea preşedintelui şi a vicepreşedintelui.

(3) În termen de 60 zile de la şedinţa de constituire a Consiliului Superior al Magistraturii se stabilesc atribuţiile şi responsabilităţile fiecărui membru permanent, pe domenii de activitate.

ART. 23

(1) Consiliul Superior al Magistraturii funcţionează ca organ cu activitate permanentă. Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau în plen sau în secţii, potrivit atribuţiilor care revin acestora.

(2) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii desfăşoară activitate permanentă şi nenormată şi nu exercită activitatea de judecător sau procuror, cu excepţia membrilor de drept.

(3) Funcţiile de conducere deţinute de judecătorii sau procurorii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii încetează de drept la data publicării hotărârii Senatului în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Perioada în care judecătorul sau procurorul este membru al Consiliului Superior al Magistraturii constituie vechime în aceste funcţii.

ART. 24

(1) Consiliul Superior al Magistraturii este condus de preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, aleşi de plen, în prezenţa a cel puţin 15 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, cu votul majorităţii membrilor prezenţi, dintre judecătorii şi procurorii prevăzuţi la art. 3 lit. a), care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an. Mandatul preşedintelui nu poate fi reînnoit.

(2) Pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte vor candida un judecător şi un procuror desemnaţi de Secţia pentru judecători, respectiv Secţia pentru procurori ale Consiliului Superior al Magistraturii, din rândul membrilor săi, în prezenţa a cel puţin două treimi din membrii secţiilor, cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

(3) Candidaţii pentru funcţiile de preşedinte, respectiv vicepreşedinte îşi vor depune candidaturile, însoţite de un proiect privind obiectivele urmărite, în secţiile de care aparţin.

(4) Secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii vor analiza şi dezbate candidaturile depuse şi vor desemna candidaţii pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte ale Consiliului Superior al Magistraturii.

(5) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii principale:

a) reprezintă Consiliul Superior al Magistraturii în relaţiile interne şi internaţionale;

b) coordonează activitatea Consiliului Superior al Magistraturii şi repartizează lucrările pentru plen şi secţii;

c) prezidează lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia cazului în care la lucrări participă Preşedintele României;

d) propune plenului măsurile necesare pentru ocuparea locurilor devenite vacante, ca urmare a revocării unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii;

e) semnează actele emise de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii;

f) sesizează Curtea Constituţională în vederea soluţionării conflictelor juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice;

g) desemnează membrii Consiliului Superior al Magistraturii care pot fi consultaţi pentru elaborarea unor proiecte de acte normative, la propunerea plenului;

h) prezintă, în şedinţa publică a plenului, raportul anual asupra activităţii Consiliului Superior al Magistraturii, care se transmite instanţelor şi parchetelor şi se dă publicităţii.

(6) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de lege, de Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii şi de plen.

(7) În lipsa preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, atribuţiile prevăzute la alin. (5) şi (6) se exercită de vicepreşedinte.

(8) Alegerile pentru funcţiile de preşedinte şi de vicepreşedinte se organizează cu 3 luni înainte de expirarea mandatului.

(9) În caz de vacanţă a funcţiei de preşedinte sau de vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii se aplică procedura prevăzută în prezentul articol.

ART. 25

Preşedintele României prezidează, fără drept de vot, lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii la care participă.

ART. 26

(1) Lucrările secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt legal constituite în prezenţa majorităţii membrilor acestora şi sunt prezidate de preşedintele sau, după caz, de vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. În lipsa acestora, membrii secţiei aleg un preşedinte de şedinţă, cu votul majorităţii celor prezenţi.

(2) Judecătorul sau procurorul care prezidează lucrările secţiei semnează hotărârile şi celelalte acte emise de aceasta.

ART. 27

(1) Consiliul Superior al Magistraturii se întruneşte în plen şi în secţii, la convocarea preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a majorităţii membrilor plenului ori, după caz, ai secţiilor.

(2) Lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 15 membri. Dacă nu se realizează acest cvorum, la următoarea convocare, dar nu mai devreme de 24 de ore, pentru discutarea aceleiaşi ordini de zi, lucrările Plenului se desfăşoară în prezenţa majorităţii membrilor acestuia.

(3) Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi hotărârile secţiilor se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

(4) Pentru exercitarea atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, prin intermediul plenului şi al secţiilor se organizează comisii de specialitate, cu rol de structuri pregătitoare de specialitate, din care fac parte membrii Consiliului Superior al Magistraturii.

(5) Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de specialitate se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii.

(6) Comisiile de specialitate au următoarele atribuţii:

a) analizează şi propun spre soluţionare punctele înscrise pe ordinea de zi a plenului şi a secţiilor, cu excepţia celor în materie disciplinară şi de carieră cu caracter individual;

b) înaintează proiecte de hotărâre ce se supun includerii pe ordinea de zi şi aprobării în plen şi în secţii, cu excepţia celor în materie disciplinară şi de carieră cu caracter individual;

c) în situaţia în care în cadrul comisiilor sunt puncte de vedere divergente şi nu se poate adopta proiectul de hotărâre prin consens, se va proceda la vot. Pe ordinea de zi vor fi înscrise proiecte alternative de hotărâre de soluţionare a punctelor de pe ordinea de zi a plenului sau a secţiilor, cu menţionarea opiniei majoritare şi a opiniilor minoritare, după caz;

d) analizează, în termen de cel mult 30 de zile de la înregistrare, solicitările venite din partea membrilor, a asociaţiilor profesionale, a organizaţiilor societăţii civile, a altor autorităţi şi instituţii publice în domeniul de activitate al Consiliului Superior al Magistraturii şi stabilesc priorităţi de activitate tematică;

e) alte atribuţii stabilite prin lege şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii.

ART. 28

(1) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie participă la lucrările Secţiei pentru judecători, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la lucrările Secţiei pentru procurori, iar ministrul justiţiei, la lucrările ambelor secţii.

(2) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot în situaţiile în care secţiile îndeplinesc rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare şi la soluţionarea cererilor privind încuviinţarea percheziţiei, reţinerii, arestării preventive, arestului la domiciliu, controlului judiciar sau pe cauţiune cu privire la judecători ori procurori.

(3) Reprezentanţii societăţii civile participă, cu drept de vot, la lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

ART. 29

(1) Lucrările plenului şi ale secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt, de regulă, publice. Membrii plenului sau ai secţiilor hotărăsc, cu majoritate de voturi, situaţiile în care şedinţele nu sunt publice. Şedinţele secţiilor în care se soluţionează cererile privind încuviinţarea percheziţiei, reţinerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu, controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauţiune cu privire la judecători ori procurori, precum şi cele ce privesc audierile şi deliberările în materie disciplinară nu sunt publice.

(2) Asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, prin reprezentaţii lor legali, pot participa la lucrările plenului şi ale secţiilor, exprimând, atunci când consideră necesar, un punct de vedere asupra problemelor ce se dezbat, la iniţiativa lor sau la solicitarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) Ordinea de zi a lucrărilor plenului şi ale secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii se aprobă de către acestea, la propunerea preşedintelui sau, după caz, a vicepreşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.

(4) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii, în plen şi în secţii, se iau prin vot direct şi secret şi se motivează.

(5) Hotărârile cu caracter individual ale plenului şi secţiilor privind cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor se redactează în cel mult 20 de zile de la adoptare, se comunică de îndată şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 10 zile de la redactare.

(6) Hotărârile prevăzute la alin. (5) pot fi atacate cu contestaţie de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Contestaţia se judecă în complet format din 3 judecători. Hotărârea prin care se soluţionează contestaţia este definitivă.

(7) Cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel, contestaţia introdusă de judecătorul sau procurorul vizat de hotărârea prevăzută la alin. (5) suspendă executarea măsurii dispuse cu privire la cariera şi drepturile acestuia.

(8) Proiectul ordinii de zi ce se supune votului plenului sau secţiilor se publică cu 3 zile lucrătoare înainte pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii. În ordinea de zi publicată nu se includ cererile privind încuviinţarea percheziţiei, reţinerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu, controlului judiciar sau pe cauţiune cu privire la judecători ori procurori. Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.

(9) În vederea asigurării transparenţei activităţii Consiliului Superior al Magistraturii:

a) şedinţele publice de plen şi de secţii se transmit în direct, audiovideo, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, se înregistrează şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (1);

b) hotărârile cu caracter normativ ale Consiliului Superior al Magistraturii, adoptate în plen sau secţii, se supun în mod corespunzător prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată, cu modificările ulterioare;

c) în finalul hotărârilor adoptate de plen sau secţii se vor menţiona, fără a afecta secretul votului, numărul de voturi "pentru", numărul de voturi "împotrivă" şi numărul de voturi "abţinere", după caz.

ART. 30

(1) În caz de imposibilitate obiectivă de participare a unor membri la şedinţele Plenului sau ale secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, şedinţele pot fi ţinute în sistem de videoconferinţă, prin mijloace electronice de comunicare directă la distanţă, sau, după caz, în format mixt, cu participare fizică şi prin videoconferinţă, cu respectarea caracterului secret al votului.

(2) Mijloacele electronice de comunicare la distanţă trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice necesare pentru a permite:

a) compatibilitatea cu cele mai uzuale tehnologii fixe sau mobile de acces, cu un număr cât mai mare de sisteme de operare şi conectarea cu reţele publice fixe sau mobile de comunicaţii electronice;

b) identificarea participanţilor şi participarea efectivă a acestora la şedinţă;

c) transmisiunea continuă şi în timp real a şedinţei, înregistrarea şi arhivarea acesteia;

d) comunicarea multidirecţională în timp real;

e) exprimarea votului şi înregistrarea acestuia;

f) verificarea ulterioară a modului în care s-a votat, fără a se afecta secretul votului.

CAPITOLUL III

Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii comune

ART. 31

(1) Secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii au dreptul, respectiv obligaţia corelativă de a se sesiza, din oficiu, pentru a apăra judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act de imixtiune în activitatea profesională sau în legătură cu aceasta, care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea, precum şi împotriva oricărui act care ar crea suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, secţiile Consiliului Superior al Magistraturii apără reputaţia profesională a judecătorilor şi procurorilor. Sesizările privind apărarea independenţei autorităţii judecătoreşti în ansamblul său se soluţionează, la cerere sau din oficiu, de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, secţiile, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, la sesizarea judecătorului sau procurorului care consideră că independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională îi este afectată în orice mod ori din oficiu, sesizează Inspecţia Judiciară pentru efectuarea de verificări, în vederea apărării independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei profesionale a judecătorilor şi procurorilor.

(3) În situaţiile în care este afectată independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională a unui judecător sau procuror, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune măsurile care se impun şi asigură publicarea acestora pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, poate sesiza organul competent să decidă asupra măsurilor care se impun sau poate dispune orice altă măsură corespunzătoare, potrivit legii.

(4) La solicitarea judecătorului sau procurorului vizat, comunicatul publicat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii va fi afişat la instituţia unde acesta îşi desfăşoară activitatea şi/sau publicat pe site-ul acestei instituţii.

(5) Consiliul Superior al Magistraturii asigură respectarea legii şi a criteriilor de competenţă şi etică profesională în desfăşurarea carierei profesionale a judecătorilor şi procurorilor.

(6) Atribuţiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi ale secţiilor acestuia, referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor, se exercită cu respectarea dispoziţiilor legale referitoare la statutul judecătorilor şi procurorilor şi ale celor ce privesc organizarea judiciară.

ART. 32

(1) În exercitarea atribuţiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii poate solicita sau furniza Ministerului Justiţiei, instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, Institutului Naţional al Magistraturii, altor autorităţi şi instituţii publice, precum şi persoanelor fizice sau juridice informaţiile sau actele pe care le consideră necesare, în raport cu competenţele Consiliului Superior al Magistraturii ori ale instituţiilor solicitate sau solicitante şi în lumina principiului cooperării loiale dintre autorităţile şi instituţiile publice.

(2) În scopul informării cu privire la activitatea instanţelor şi parchetelor, membrii Consiliului Superior al Magistraturii efectuează deplasări la sediile instanţelor şi ale parchetelor şi organizează întâlniri cu judecătorii, procurorii şi reprezentanţii societăţii civile.

ART. 33

(1) În cazurile în care legea prevede avizul conform, aprobarea sau acordul Consiliului Superior al Magistraturii, punctul de vedere emis de acesta este obligatoriu. Dacă legea prevede consultarea sau avizul Consiliului Superior al Magistraturii, punctul de vedere emis de acesta nu este obligatoriu.

(2) În cazul în care legea nu prevede un termen pentru emiterea avizelor de către Consiliul Superior al Magistraturii, acestea se emit în termen de 30 de zile de la sesizare. Depăşirea de către Consiliul Superior al Magistraturii a termenului de emitere a avizului nu afectează valabilitatea actului.

ART. 34

(1) Consiliul Superior al Magistraturii întocmeşte şi păstrează dosarele profesionale ale judecătorilor şi procurorilor.

(2) Consiliul Superior al Magistraturii este autoritate competentă pentru supravegherea operaţiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal de către instanţele judecătoreşti în exercitarea atribuţiilor lor judiciare, în sensul art. 55 par. (3) din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor).

ART. 35

(1) Consiliul Superior al Magistraturii poate desfăşura acţiuni de cooperare cu instituţii ale sistemelor judiciare din alte state.

(2) În condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, Consiliul Superior al Magistraturii poate suporta din bugetul propriu sau, după caz, din fonduri externe cheltuielile efectuate pentru participarea reprezentanţilor instituţiilor din alte state la acţiunile de cooperare desfăşurate în România.

SECŢIUNEA a 2-a

Atribuţiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii

ART. 36

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor:

a) apără independenţa autorităţii judecătoreşti în ansamblul său, potrivit art. 31 alin. (1);

b) numeşte şi revocă inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct ai Inspecţiei Judiciare, în condiţiile legii;

c) propune Preşedintelui României conferirea de distincţii pentru judecători şi procurori, în condiţiile legii;

d) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii.

ART. 37

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la admiterea în magistratură, formarea şi examenele judecătorilor şi procurorilor:

a) exercită atribuţiile prevăzute de lege referitoare la organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, emite avize şi adoptă regulamente, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege;

b) exercită atribuţiile stabilite de lege în materia concursului de admitere în magistratură;

c) aprobă programul de formare profesională a auditorilor de justiţie şi programul de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii;

d) numeşte şi revocă directorul şi directorii adjuncţi ai Institutului Naţional al Magistraturii şi desemnează judecătorii şi procurorii care vor face parte din Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii;

e) la propunerea directorului Institutului Naţional al Magistraturii, aprobă structura organizatorică, statele de funcţii şi statele de personal ale Institutului Naţional al Magistraturii şi adoptă, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii;

f) numeşte şi revocă directorul şi directorii adjuncţi ai Şcolii Naţionale de Grefieri;

g) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii.

ART. 38

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la organizarea şi funcţionarea instanţelor şi a parchetelor:

a) convoacă adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor, în condiţiile legii;

b) avizează proiectul de hotărâre a Guvernului privind lista localităţilor care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor;

c) elaborează propriul proiect de buget, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor, şi emite avizele conforme pentru proiectele de buget ale instanţelor şi parchetelor;

d) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii.

ART. 39

(1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii adoptă Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi alte regulamente şi hotărâri prevăzute de lege.

(2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii asigură publicarea Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor şi a regulamentelor prevăzute la alin. (1) în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti.

(4) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de regulamente şi ordine care se aprobă de ministrul justiţiei, în cazurile prevăzute de lege.

(5) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate sesiza ministrul justiţiei cu privire la necesitatea iniţierii sau modificării unor acte normative în domeniul justiţiei.

(6) Consiliul Superior al Magistraturii elaborează anual un raport privind starea justiţiei şi un raport privind activitatea proprie, pe care le prezintă Camerelor reunite ale Parlamentului României până la data de 15 februarie a anului următor, şi le publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.

SECŢIUNEA a 3-a

Atribuţiile secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii

ART. 40

(1) Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor:

a) propun Preşedintelui României numirea în funcţie şi eliberarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor;

b) numesc judecătorii şi procurorii stagiari pe baza rezultatelor obţinute la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii;

c) eliberează din funcţie judecătorii şi procurorii stagiari;

d) numesc în funcţii de conducere judecătorii şi procurorii, în condiţiile legii;

e) dispun promovarea judecătorilor şi procurorilor, în condiţiile legii;

f) dispun, în condiţiile legii, delegarea şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor;

g) soluţionează contestaţiile împotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, constituite în condiţiile legii;

h) iau măsuri pentru soluţionarea sesizărilor primite de la justiţiabili sau de la alte persoane privind conduita necorespunzătoare a judecătorilor şi procurorilor;

i) dispun suspendarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor;

j) aprobă, în condiţiile legii, transferul judecătorilor şi procurorilor;

k) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin lege sau Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii numeşte şi revocă din funcţie preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(3) Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii avizează, în condiţiile legii, propunerea ministrului justiţiei de numire şi revocare a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctului şi adjunctul acestuia, procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţilor acestora, procurorilor şefi de secţie ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

ART. 41

(1) Secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la organizarea şi funcţionarea instanţelor:

a) aprobă înfiinţarea şi desfiinţarea secţiilor curţilor de apel, ale instanţelor din circumscripţiile acestora, precum şi înfiinţarea sediilor secundare ale instanţelor judecătoreşti şi circumscripţiilor acestora, în condiţiile legii;

b) aprobă măsurile pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi pentru instanţe;

c) stabileşte categoriile de procese sau de cereri care se soluţionează în municipiul Bucureşti numai de anumite instanţe, cu respectarea competenţei materiale prevăzute de lege;

d) la propunerea preşedinţilor curţilor de apel, stabileşte numărul vicepreşedinţilor curţilor de apel, ai tribunalelor, tribunalelor specializate şi judecătoriilor din reşedinţele de judeţ şi din municipiul Bucureşti, precum şi judecătoriile la care funcţionează un vicepreşedinte;

e) adoptă, în condiţiile legii, Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti;

f) urmăreşte respectarea prevederilor legale şi regulamentare în domeniul organizării şi funcţionării instanţelor şi ia măsurile necesare înlăturării imediate a vulnerabilităţilor ce pot afecta buna desfăşurare a activităţii acestora;

g) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la organizarea şi funcţionarea parchetelor:

a) aprobă propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism de înfiinţare şi desfiinţare a secţiilor în cadrul parchetelor şi direcţiilor specializate;

b) la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aprobă numărul adjuncţilor procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi ai prim-procurorilor parchetelor de pe lângă tribunale şi judecătoriile din reşedinţele de judeţ şi din municipiul Bucureşti, precum şi parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie şi judecătorii unde prim-procurorii sunt ajutaţi de adjuncţi;

c) aprobă măsurile pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi pentru parchete;

d) adoptă, în condiţiile legii, regulamentele de ordine interioară ale parchetelor şi direcţiilor specializate;

e) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii.

ART. 42

(1) Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii încuviinţează percheziţia, reţinerea, arestarea preventivă şi arestul la domiciliu cu privire la judecători. Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii încuviinţează măsura controlului judiciar şi a controlului judiciar pe cauţiune dacă urmează a fi dispusă obligaţia de a nu exercita funcţia de judecător.

(2) Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii încuviinţează percheziţia, reţinerea, arestarea preventivă şi arestul la domiciliu cu privire la procurori. Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii încuviinţează măsura controlului judiciar şi a controlului judiciar pe cauţiune dacă urmează a fi dispusă obligaţia de a nu exercita funcţia de procuror.

(3) Dispoziţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) privind percheziţia şi reţinerea nu se aplică în caz de infracţiune flagrantă.

ART. 43

Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii se pronunţă de îndată după primirea sesizărilor prevăzute la art. 42.

SECŢIUNEA a 4-a

Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor

ART. 44

(1) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte, prin secţiile sale, rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, pentru faptele prevăzute de lege ca abateri disciplinare.

(2) Acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de judecători şi procurori se exercită de Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar.

(3) În vederea exercitării acţiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării disciplinare prealabile de către Inspecţia Judiciară.

ART. 45

(1) Inspecţia Judiciară se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată în scris şi motivat de orice persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători şi procurori.

(2) În cazul în care sesizarea nu este semnată, nu conţine datele de identificare ale autorului sau indicii concrete cu privire la situaţia de fapt care a determinat sesizarea, aceasta se clasează şi se comunică răspuns în acest sens. Se poate face o nouă sesizare, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.

(3) Aspectele semnalate potrivit alin. (1) sunt supuse unei verificări prealabile efectuate de inspectorii judiciari din cadrul Inspecţiei Judiciare, în cadrul căreia se stabileşte dacă există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare. Verificările se efectuează în termen de cel mult 45 de zile de la data sesizării Inspecţiei Judiciare potrivit alin. (1). Inspectorul-şef poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificării prealabile, cu cel mult 45 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură.

(4) Dacă în urma efectuării verificărilor prealabile se constată că nu există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, sesizarea se clasează, iar rezultatul se comunică direct persoanei care a formulat sesizarea şi persoanei vizate de sesizare. Rezoluţia de clasare este supusă confirmării inspectorului-şef. Rezoluţia poate fi infirmată, o singură dată, de inspectorul-şef, care poate dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată, completarea verificărilor.

(5) În cazul în care se constată că există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, inspectorul judiciar dispune, prin rezoluţie, începerea cercetării disciplinare prealabile.

(6) În situaţia în care mai multe sesizări privesc aceeaşi faptă şi aceeaşi persoană, sesizările se conexează.

(7) Termenele stabilite de prezentul articol sunt prevăzute sub sancţiunea decăderii.

ART. 46

(1) Împotriva rezoluţiei de clasare prevăzute la art. 45 alin. (4), persoana care a formulat sesizarea poate depune plângere adresată inspectorului-şef, în termen de 15 zile de la comunicare. Plângerea se soluţionează în cel mult 20 de zile de la data înregistrării la Inspecţia Judiciară.

(2) Soluţiile pe care inspectorul-şef le poate dispune sunt:

a) respingerea plângerii şi menţinerea rezoluţiei atacate;

b) admiterea plângerii şi completarea verificărilor. Completarea se efectuează de către inspectorul judiciar în termen de cel mult 30 de zile de la data când a fost dispusă de către inspectorul-şef.

(3) Rezoluţia inspectorului-şef prin care au fost respinse plângerea şi rezoluţia de clasare poate fi contestată de persoana care a formulat sesizarea la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare. Soluţionarea cauzei se face de urgenţă şi cu precădere.

(4) Soluţiile pe care le poate pronunţa Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti sunt:

a) respingerea contestaţiei;

b) admiterea contestaţiei şi desfiinţarea rezoluţiei inspectorului-şef şi a rezoluţiei de clasare şi trimiterea dosarului pentru completarea verificărilor; termenul pentru completarea verificărilor este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii instanţei.

(5) Hotărârea pronunţată potrivit dispoziţiilor alin. (4) lit. b) trebuie să cuprindă motivele pentru care au fost desfiinţate rezoluţiile atacate şi să indice faptele şi împrejurările care trebuie lămurite, precum şi mijloacele de probă ce urmează a fi administrate pentru completarea verificărilor.

(6) Hotărârea Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti este definitivă.

ART. 47

(1) În cadrul cercetării disciplinare prealabile se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, precum şi orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenţei sau inexistenţei vinovăţiei. Ascultarea celui în cauză şi verificarea apărărilor judecătorului sau procurorului cercetat sunt obligatorii. Refuzul judecătorului sau procurorului cercetat de a face declaraţii ori de a se prezenta la cercetări se constată prin proces-verbal şi nu împiedică încheierea cercetării. Judecătorul sau procurorul cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să solicite probe în apărare.

(2) Cercetarea disciplinară prealabilă se desfăşoară cu respectarea dispoziţiilor legale referitoare la informaţiile clasificate şi la protecţia datelor cu caracter personal.

(3) Cercetarea disciplinară prealabilă se suspendă atunci când împotriva judecătorului sau procurorului cercetat s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale pentru aceeaşi faptă.

(4) Organul de urmărire penală este obligat să comunice Consiliului Superior al Magistraturii şi Inspecţiei Judiciare, într-un termen rezonabil, actul prin care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale.

(5) Suspendarea cercetării disciplinare prealabile se dispune de inspectorul judiciar prin rezoluţie şi operează până când soluţia pronunţată în cauza care a motivat suspendarea a devenit definitivă. Dispoziţiile alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

(6) Cercetarea disciplinară prealabilă se efectuează în termen de 60 de zile de la data dispunerii acesteia, cu excepţia situaţiei în care intervine suspendarea. Cercetarea disciplinară prealabilă se poate prelungi cu cel mult 30 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură.

(7) Acţiunea disciplinară poate fi exercitată de către inspectorul judiciar în termen de 30 de zile de la finalizarea cercetării disciplinare prealabile, dar nu mai târziu de 2 ani de la data la care fapta a fost săvârşită.

ART. 48

(1) După efectuarea cercetării disciplinare prealabile, inspectorul judiciar poate dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată:

a) admiterea sesizării, prin exercitarea acţiunii disciplinare şi sesizarea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii;

b) respingerea sesizării, în cazul în care constată, în urma efectuării cercetării disciplinare prealabile, că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru exercitarea acţiunii.

(2) Rezoluţia inspectorului judiciar este supusă confirmării inspectorului-şef. Inspectorul-şef poate dispune, în scris şi motivat, una dintre soluţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) sau b) ori completarea cercetării disciplinare prealabile de către inspectorul judiciar. Completarea se efectuează de către inspectorul judiciar în termen de cel mult 30 de zile de la data când a fost dispusă de către inspectorul-şef. După completarea cercetării, inspectorul-şef poate dispune, în scris şi motivat, una dintre soluţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) sau b).

(3) Rezoluţia de respingere a sesizării prevăzută la alin. (1) lit. b) şi alin. (2) poate fi contestată de persoana care a formulat sesizarea la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare, fără îndeplinirea procedurii prealabile. Soluţionarea cauzei se face de urgenţă şi cu precădere.

(4) Soluţiile pe care le poate pronunţa instanţa sunt:

a) respingerea contestaţiei;

b) admiterea contestaţiei, desfiinţarea rezoluţiei de respingere a sesizării şi trimiterea dosarului pentru continuarea procedurii disciplinare; în acest caz, de la comunicarea hotărârii instanţei curge un nou termen de 30 de zile pentru completarea cercetării disciplinare prealabile.

(5) Hotărârea pronunţată potrivit dispoziţiilor alin. (4) lit. b) trebuie să cuprindă motivele pentru care a fost desfiinţată rezoluţia inspectorului judiciar şi să indice faptele şi împrejurările care trebuie lămurite, precum şi mijloacele de probă ce urmează a fi administrate pentru completarea cercetării disciplinare prealabile. Inspectorul judiciar va putea dispune respingerea sesizării doar pentru aspecte care nu au făcut obiectul analizei instanţei.

(6) Hotărârea Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti este definitivă.

ART. 49

(1) În procedura disciplinară în faţa secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, citarea judecătorului sau a procurorului împotriva căruia se exercită acţiunea disciplinară şi a Inspecţiei Judiciare este obligatorie. Judecătorul sau procurorul poate fi reprezentat de un alt judecător ori procuror sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat. Neprezentarea judecătorului sau a procurorului cercetat la judecarea acţiunii nu împiedică desfăşurarea în continuare a judecăţii.

(2) Acţiunea disciplinară este susţinută în faţa secţiilor de către inspectorul judiciar care a exercitat-o şi, numai în caz de imposibilitate a acestuia, de către un inspector judiciar desemnat de inspectorul-şef.

(3) În procedura disciplinară în faţa secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii este posibilă conexarea mai multor acţiuni disciplinare care vizează acelaşi judecător sau procuror, inclusiv în cazurile în care acţiunea disciplinară s-a exercitat şi faţă de alţi judecători sau procurori, precum şi a acţiunilor disciplinare între care există o strânsă legătură. Excepţia conexităţii se poate invoca din oficiu sau de părţi la primul termen de judecată cu procedura completă şi se soluţionează prin încheiere motivată.

(4) Secţia competentă în materie disciplinară este obligată să pună în discuţia părţilor toate cererile, excepţiile, împrejurările de fapt sau temeiurile de drept prezentate de ele, potrivit legii, sau invocate din oficiu. Instanţa disciplinară se pronunţă mai întâi asupra excepţiilor care fac de prisos judecata în fond a acţiunii disciplinare.

(5) În procedura disciplinară în faţa secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii nu este admisibilă formularea unor cereri de intervenţie accesorie.

(6) Cererea de recuzare a membrilor secţiilor în materie disciplinară este admisibilă numai în următoarele situaţii:

a) în cazul în care acţiunea disciplinară îi vizează pe aceştia, soţul sau rudele lor până la gradul al IV-lea, inclusiv;

b) ori de câte ori, faţă de calitatea persoanei vizate de acţiunea disciplinară, imparţialitatea acestora ar putea fi afectată;

c) în caz de conflict de interese.

(7) Cererea de recuzare se soluţionează de secţia corespunzătoare în materie disciplinară, în aceeaşi compunere.

(8) Toate motivele de nulitate a acţiunii disciplinare se invocă, sub sancţiunea decăderii, la primul termen de judecată cu procedura completă.

(9) Secţia competentă în materie disciplinară poate, din oficiu sau la solicitarea părţilor, să schimbe încadrarea juridică a abaterilor disciplinare pentru care s-a dispus exercitarea acţiunii disciplinare. În toate cazurile, instanţa disciplinară este obligată să pună în discuţia părţilor schimbarea încadrării, iar, la solicitarea acestora, să le acorde un termen pentru a depune concluzii scrise cu privire la schimbarea de încadrare. Asupra schimbării de încadrare secţiile se pronunţă prin încheiere motivată.

(10) Dispoziţiile art. 30 sunt aplicabile în mod corespunzător.

(11) Părţile au dreptul să ia cunoştinţă de toate actele dosarului şi pot solicita administrarea de probe.

(12) Dispoziţiile art. 47 alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător. Suspendarea se dispune, prin încheiere, de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

(13) Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul în care constată că sesizarea este întemeiată, aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute de lege, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârşite de judecător sau procuror şi cu circumstanţele personale ale acestuia.

(14) Dispoziţiile din prezenta lege ce reglementează procedura de soluţionare a acţiunii disciplinare se completează cu dispoziţiile Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în măsura în care nu sunt incompatibile cu aceasta.

ART. 50

(1) Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii soluţionează acţiunea disciplinară printr-o hotărâre care cuprinde, în principal, următoarele:

a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară şi încadrarea juridică a acesteia;

b) temeiul de drept al aplicării sancţiunii;

c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de judecător sau procuror;

d) sancţiunea aplicată şi motivele care au stat la baza aplicării acesteia;

e) calea de atac şi termenul în care hotărârea poate fi atacată;

f) instanţa competentă să judece calea de atac.

(2) Prevederile alin. (1) privind cuprinsul hotărârii se completează cu dispoziţiile Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 51

(1) Hotărârile secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinară se redactează, obligatoriu, la momentul pronunţării şi se comunică, de îndată, în scris, judecătorului sau procurorului vizat, precum şi Inspecţiei Judiciare. Comunicarea hotărârilor este asigurată de Secretariatul general al Consiliului Superior al Magistraturii. Până la data comunicării hotărârii judecătorului sau procurorului vizat, aceasta nu produce efecte în ceea ce priveşte cariera şi drepturile acestuia.

(2) Membrul Consiliului Superior al Magistraturii faţă de care se exercită acţiunea disciplinară nu participă la lucrările secţiei în care se judecă această acţiune.

(3) Împotriva hotărârilor prevăzute la alin. (1) se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare de către judecătorul sau procurorul sancţionat ori, după caz, de Inspecţia Judiciară. Competenţa soluţionării recursului aparţine Completului de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Din Completul de 5 judecători nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii sau judecătorul sancţionat disciplinar.

(4) Recursul prevăzut la alin. (3) este o cale devolutivă de atac şi suspendă executarea hotărârii secţiei Consiliului Superior al Magistraturii de aplicare a sancţiunii disciplinare.

(5) Hotărârea prin care se soluţionează recursul prevăzut la alin. (3) este definitivă.

(6) Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii asigură punerea în executare a sancţiunilor disciplinare pe care le-au aplicat.

ART. 52

(1) Pe durata procedurii disciplinare, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea inspectorului judiciar, poate dispune suspendarea din funcţie a magistratului, până la soluţionarea definitivă a acţiunii disciplinare, dacă exercitarea în continuare a funcţiei ar putea afecta desfăşurarea cu imparţialitate a procedurilor disciplinare sau dacă procedura disciplinară este de natură să aducă atingere gravă prestigiului justiţiei. Hotărârea prin care s-a dispus suspendarea din funcţie se redactează, obligatoriu, la momentul pronunţării şi se comunică, de îndată, în scris, judecătorului sau procurorului vizat. Până la data comunicării hotărârii judecătorului sau procurorului vizat, aceasta nu produce efecte în ceea ce priveşte cariera şi drepturile acestuia. Măsura suspendării poate fi reevaluată oricând pe durata judecării acţiunii disciplinare, până la pronunţarea hotărârii de către secţia corespunzătoare.

(2) Hotărârea prin care se dispune suspendarea din funcţie în condiţiile alin. (1) poate fi atacată cu contestaţie în termen de 5 zile de la comunicare de către judecătorul sau procurorul suspendat din funcţie. Competenţa soluţionării contestaţiei aparţine Completului de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din care nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) Contestaţia se soluţionează de urgenţă şi cu precădere şi nu suspendă executarea hotărârii secţiei Consiliului Superior al Magistraturii. Hotărârea instanţei este definitivă.

(4) Până la soluţionarea contestaţiei, instanţa poate dispune, la cerere, suspendarea executării hotărârii.

(5) Dacă hotărârea prin care s-a dispus suspendarea din funcţie a judecătorului sau procurorului este desfiinţată, suspendarea din funcţie încetează, iar acesta este repus în situaţia anterioară, i se plătesc drepturile băneşti de care a fost lipsit pe perioada suspendării din funcţie şi i se recunoaşte vechimea în funcţia de judecător sau procuror pe această perioadă. Drepturile băneşti acordate sunt majorate, indexate şi reactualizate la data plăţii, incluzând şi dobânda legală penalizatoare.

(6) Pe durata procedurii disciplinare, soluţionarea cererii de acordare a pensiei de serviciu se suspendă până la soluţionarea definitivă a acţiunii disciplinare. Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii va informa Casa Naţională de Pensii Publice cu privire la apariţia uneia dintre situaţiile prevăzute de prezentul articol care are ca efect suspendarea sau reluarea procedurii de soluţionare a cererii de acordare a pensiei de serviciu. Informarea cuprinde elementele necesare pentru aplicarea măsurii respective de către casele teritoriale de pensii, inclusiv datele de identificare a persoanei, temeiul de drept al măsurii, precum şi data de la care se aplică.

(7) Durata suspendării din funcţie dispuse în condiţiile prezentului articol nu poate depăşi 6 luni, la împlinirea acestui termen suspendarea încetând de drept. Încetarea suspendării se constată prin hotărâre de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

(8) În cazul în care secţia corespunzătoare, soluţionând acţiunea disciplinară, aplică sancţiunea disciplinară a suspendării din funcţie, prin aceeaşi hotărâre deduce durata suspendării din funcţie dispuse în condiţiile prezentului articol din durata sancţiunii disciplinare aplicate.

(9) Dispoziţiile alin. (8) sunt aplicabile în mod corespunzător şi în cazul în care prin hotărârea judecătorească prin care se soluţionează recursul prevăzut la art. 51 alin. (3) s-a dispus înlocuirea sancţiunii disciplinare aplicate de secţia corespunzătoare cu sancţiunea disciplinară a suspendării din funcţie.

(10) În cazurile în care, prin hotărârea secţiei, rămasă definitivă, sau prin hotărârea judecătorească prin care se soluţionează recursul prevăzut la art. 51 alin. (3), s-a dispus respingerea acţiunii disciplinare ori s-a constatat nulitatea acesteia, dispoziţiile alin. (5) sunt aplicabile în mod corespunzător.

(11) Dispoziţiile alin. (1) - (5) sunt aplicabile în mod corespunzător şi în cazul hotărârilor secţiilor prin care judecătorul sau procurorul este suspendat din funcţie, potrivit legii, în perioada cuprinsă între data comunicării hotărârii secţiei corespunzătoare de aplicare a sancţiunii disciplinare a excluderii din magistratură şi data eliberării din funcţie.

(12) Dispoziţiile art. 28 alin. (2) rămân aplicabile pentru cazurile de suspendare din funcţie a judecătorilor şi procurorilor prevăzute de prezentul articol.

ART. 53

(1) Pe durata soluţionării de către instanţă a cauzelor prevăzute la art. 46 alin. (3) şi art. 48 alin. (3), termenul de 2 ani, prevăzut la art. 47 alin. (7), se suspendă.

(2) Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor se prescrie în termen de 4 ani de la data săvârşirii abaterii disciplinare. Termenul de prescripţie a răspunderii disciplinare se suspendă pe întreaga durată a suspendării judecăţii acţiunii disciplinare. Răspunderea disciplinară se prescrie oricâte suspendări ar interveni, dacă termenul de 4 ani este depăşit cu încă un an.

ART. 54

(1) Numirea unui judecător în funcţia de procuror ori a unui procuror în funcţia de judecător sau eliberarea din funcţie nu împiedică continuarea procedurii disciplinare.

(2) Judecarea acţiunii disciplinare exercitate împotriva judecătorului care, după săvârşirea abaterii disciplinare, a fost numit în funcţia de procuror este de competenţa Secţiei pentru judecători. Judecarea acţiunii disciplinare exercitate împotriva procurorului care, după săvârşirea abaterii disciplinare, a fost numit în funcţia de judecător este de competenţa Secţiei pentru procurori.

(3) În cazul în care persoana cu privire la care se desfăşoară procedura disciplinară nu mai are calitatea de judecător sau procuror, dacă se exercită acţiunea disciplinară, secţia corespunzătoare, când constată că sesizarea este întemeiată, stabileşte una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute de lege, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare şi cu circumstanţele personale ale celui care a săvârşit-o. Sancţiunea disciplinară astfel stabilită nu se mai execută. Hotărârea secţiei prin care s-a aplicat sancţiunea disciplinară, rămasă definitivă, se ataşează la mapa profesională a persoanei în cauză.

ART. 55

În cazul în care s-a dispus excluderea din magistratură a unui judecător sau a unui procuror, hotărârea definitivă se transmite Preşedintelui României, în vederea emiterii decretului de eliberare din funcţie.

CAPITOLUL IV

Statutul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii

ART. 56

(1) Durata mandatului membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fără posibilitatea reînvestirii.

(2) Calitatea de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentant al societăţii civile, reprezintă vechime în specialitate recunoscută în profesiile juridice şi, pe durata mandatului, este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior şi a calităţii de expert în proiecte cu finanţare externă în domeniul justiţiei.

(3) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii completează anual o declaraţie olografă pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost şi nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai niciunui serviciu de informaţii. Declaraţiile se depun şi se arhivează la compartimentul de resurse umane.

(4) Verificarea veridicităţii datelor din declaraţiile prevăzute la alin. (3) se face individual pentru fiecare declaraţie de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, anual, din oficiu sau ori de câte ori este sesizat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii ori membrul Consiliului Superior al Magistraturii vizat. Rezultatul verificărilor se concretizează într-un înscris şi se comunică Consiliului Superior al Magistraturii, celui vizat de verificare, precum şi, la cerere, oricărei persoane.

(5) Actul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării prevăzut la alin. (4) poate fi contestat la instanţa de contencios administrativ competentă, în termen de 3 luni de la data la care a luat cunoştinţă, de către orice persoană care justifică un interes legitim, conform legii, cu parcurgerea procedurii prealabile.

(6) Calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii încetează, după caz, la expirarea mandatului, prin demisie, revocare din funcţie, încetarea, potrivit legii, a funcţiei de judecător sau procuror, nerezolvarea stării de incompatibilitate în termen de 15 zile de la data alegerii ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, nerespectarea dispoziţiilor referitoare la interdicţia de a fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informaţii, imposibilitatea exercitării atribuţiilor pe o perioadă mai mare de 3 luni, precum şi prin deces.

(7) Calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii se suspendă de drept pentru motivele de suspendare din funcţia de judecător şi procuror prevăzute de lege.

(8) Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanţi ai societăţii civile, nu participă la şedinţele secţiilor pentru judecători, respectiv pentru procurori şi au următoarele îndatoriri specifice:

a) asigură informarea constantă a organizaţiilor societăţii civile cu privire la lucrările Consiliului Superior al Magistraturii;

b) realizează consultarea organizaţiilor societăţii civile cu privire la propunerile şi sugestiile acestora privind demersurile necesare la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii pentru îmbunătăţirea activităţii instituţiilor judiciare ca serviciu public aflat în slujba societăţii, întocmind în acest sens un raport trimestrial de analiză şi sinteză a propunerilor, pe care îl transmit plenului sau secţiilor, după caz, pentru analiză şi decizie;

c) monitorizează respectarea obligaţiilor Consiliului Superior al Magistraturii de transparenţă, de asigurare a accesului publicului la informaţii şi soluţionare a petiţiilor în raport cu societatea civilă şi întocmesc un raport anual, pe care îl publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.

ART. 57

(1) Revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii a judecătorilor şi procurorilor se poate dispune oricând în timpul mandatului, în următoarele cazuri:

a) persoana în cauză nu mai îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii;

b) persoanei în cauză i-a fost aplicată o sancţiune disciplinară din cele prevăzute de lege pentru judecători şi procurori, iar măsura a rămas definitivă;

c) secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat, pe baza raportului întocmit de Inspecţia Judiciară, că persoana în cauză nu şi-a îndeplinit sau şi-a îndeplinit în mod necorespunzător, în mod grav, repetat şi nejustificat, atribuţiile prevăzute de lege.

(2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii constată incidenţa uneia dintre ipotezele prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), la sesizarea preşedintelui sau a vicepreşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii ori a unei treimi din membri, şi dispune revocarea din funcţie, cu votul majorităţii membrilor săi.

(3) În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. c), procedura de revocare din funcţie se desfăşoară după cum urmează:

a) solicitarea de revocare poate fi iniţiată de cel puţin două treimi din numărul adunărilor generale de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se solicită;

b) sesizarea trebuie să cuprindă indicarea concretă a atribuţiei prevăzute de lege pe care persoana în cauză nu şi-a îndeplinit-o sau şi-a îndeplinit-o în mod necorespunzător, în mod grav, repetat şi nejustificat, precum şi a motivelor din care rezultă această situaţie. Sesizarea este inadmisibilă atunci când vizează modul în care membrul ales şi-a exercitat dreptul de vot;

c) solicitarea de revocare se transmite secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, care dispune efectuarea verificărilor necesare de către Inspecţia Judiciară. Verificările trebuie efectuate în termen de cel mult 90 de zile de la data sesizării Inspecţiei Judiciare. Inspectorul-şef poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificărilor cu cel mult 30 de zile dacă există motive întemeiate care justifică această măsură, dispoziţiile art. 47 alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător;

d) raportul întocmit de Inspecţia Judiciară se transmite secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, care îl va comunica judecătorului sau procurorului vizat. Împotriva raportului, judecătorul sau procurorul poate formula obiecţiuni în termen de 30 de zile de la comunicare. Raportul definitiv se comunică adunărilor generale de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se solicită;

e) în vederea dezbaterii raportului, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii convoacă toate adunările generale de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se solicită, stabilind o singură zi pentru desfăşurarea acestora;

f) persoana vizată de revocare se poate adresa judecătorilor sau procurorilor în vederea susţinerii propriului punct de vedere, în orice mod, până la data adunărilor generale;

g) dacă două treimi din numărul voturilor valabil exprimate de judecătorii sau procurorii întruniţi în adunările generale ale instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii vizat de procedură sunt în sensul menţinerii solicitării de revocare, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii ia act de hotărârile adunărilor generale;

h) adunările generale ale instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se solicită sunt legal constituite în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul judecătorilor sau procurorilor în funcţie. Adunarea generală este prezidată de judecătorul sau procurorul cu cea mai mare vechime în funcţia de judecător sau procuror. Hotărârile adunărilor generale se adoptă cu votul a cel puţin două treimi din numărul judecătorilor sau procurorilor în funcţie.

(4) Dispoziţiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător şi în cazul revocării membrilor aleşi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(5) Revocarea din funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte, în caz de neîndeplinire sau îndeplinire defectuoasă a atribuţiilor prevăzute de lege, se propune de o treime din numărul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii şi se dispune prin votul majorităţii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, în prezenţa a cel puţin două treimi din membrii săi. Hotărârea plenului se redactează în cel mult 20 de zile şi se comunică de îndată.

(6) Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanţi ai societăţii civile, pot fi revocaţi din funcţie în cazul în care nu mai îndeplinesc condiţiile legale pentru a fi membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii sau în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare, în mod grav, repetat şi nejustificat, a atribuţiilor prevăzute de lege; dispoziţiile alin. (2) şi alin. (3) lit. b) sunt aplicabile în mod corespunzător.

(7) Soluţionarea sesizării de revocare din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi a celei privind revocarea din funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte se face numai după ascultarea persoanei vizate de sesizare, dispoziţiile art. 47 alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător.

(8) Hotărârea de revocare poate fi atacată cu contestaţie în termen de 15 zile de la comunicare, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Contestaţia se judecă în complet format din 3 judecători. Introducerea contestaţiei suspendă de drept executarea hotărârii. Hotărârea prin care se soluţionează contestaţia este definitivă.

ART. 58

(1) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii care au calitatea de judecător sau procuror răspund civil, disciplinar şi penal, în condiţiile dispoziţiilor legale privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

(2) Membrul Consiliului Superior al Magistraturii faţă de care se exercită acţiunea disciplinară nu participă în calitate de membru ales la lucrările secţiei în care se judecă acţiunea disciplinară.

(3) Din Consiliul Superior al Magistraturii nu pot face parte, în timpul aceluiaşi mandat, soţi sau rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv.

ART. 59

(1) În cazul încetării calităţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii înainte de expirarea mandatului, pentru locul rămas vacant se organizează noi alegeri, potrivit procedurii prevăzute de lege, în termen de 60 de zile de la vacantare, cu excepţia situaţiei în care funcţia devine vacantă în ultimul an de mandat al Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Până la alegerea unui nou membru, interimatul va fi asigurat de persoana care a obţinut numărul următor de voturi în cadrul alegerilor desfăşurate potrivit art. 8 alin. (3) sau art. 13 ori, după caz, art. 19.

(3) În situaţia în care vacanţa funcţiei a intervenit în ultimul an de mandat, persoana care a obţinut numărul următor de voturi în cadrul alegerilor desfăşurate potrivit art. 8 alin. (3) sau art. 13 ori, după caz, art. 19 exercită calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii pentru restul de mandat rămas până la expirarea termenului de 6 ani.

(4) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii sesizează Senatul României în vederea validării membrului interimar sau a membrului prevăzut la alin. (3).

CAPITOLUL V

Aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii

ART. 60

Consiliul Superior al Magistraturii dispune de un aparat tehnic administrativ propriu.

ART. 61

(1) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Consiliului Superior al Magistraturii se asigură de la bugetul de stat.

(2) Bugetul Inspecţiei Judiciare, al Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri sunt cuprinse distinct în bugetul Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii are calitatea de ordonator principal de credite, care poate fi delegată vicepreşedintelui, secretarului general, secretarului general adjunct sau directorului economic.

ART. 62

(1) Aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii este condus de un secretar general.

(2) Secretarul general este numit şi revocat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii care au cel puţin 8 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror.

(3) Secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii poate fi ajutat de un secretar general adjunct. Secretarul general adjunct este numit şi revocat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre procurorii care au cel puţin 8 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător.

ART. 63

(1) Aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii este organizat în direcţii, servicii şi birouri.

(2) Structura organizatorică a aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii se stabileşte prin hotărâre a Plenului.

ART. 64

(1) Personalul din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii este numit prin concurs sau examen.

(2) Personalul de conducere din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii este numit de Plen, iar cel de execuţie, de secretarul general.

(3) Funcţiile de specialitate juridică din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii pot fi ocupate şi de judecători şi procurori detaşaţi, în condiţiile legii.

(4) Funcţionarii publici şi personalul contractual din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii şi al Inspecţiei Judiciare sunt asimilaţi, ca rang şi salarizare, personalului corespunzător din cadrul Parlamentului, beneficiind în mod corespunzător de drepturile salariale ale acestuia.

(5) Specialiştii IT din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor aflate în coordonarea acestuia, precum şi din cadrul aparatului propriu al Inspecţiei Judiciare beneficiază de aceleaşi drepturi salariale ca specialiştii IT din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi au aceleaşi drepturi şi îndatoriri prevăzute pentru această categorie de personal de Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de alte acte normative.

(6) Statele de funcţii şi de personal se aprobă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

ART. 65

Atribuţiile secretarului general şi ale personalului din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi organizarea şi funcţionarea compartimentelor din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii.

TITLUL III

Inspecţia Judiciară

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

ART. 66

(1) Inspecţia Judiciară funcţionează ca structură cu personalitate juridică în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu sediul în municipiul Bucureşti.

(2) Inspecţia Judiciară acţionează potrivit principiului independenţei operaţionale, conferit de prezentul titlu, în raport cu Consiliul Superior al Magistraturii, instanţele judecătoreşti, parchetele de pe lângă acestea şi în relaţia cu celelalte autorităţi publice, exercitându-şi atribuţiile de analiză, verificare şi control în domeniile specifice de activitate, în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia.

(3) Inspecţia Judiciară este condusă de un inspector-şef numit din rândul judecătorilor, ajutat de un inspector-şef adjunct numit din rândul procurorilor.

(4) Normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie se aprobă, la propunerea inspectorului-şef, prin regulament adoptat prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(5) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Inspecţiei Judiciare se asigură integral de la bugetul de stat.

(6) Inspectorul-şef este ordonator terţiar de credite.

(7) Paza sediului Inspecţiei Judiciare, a bunurilor şi a valorilor aparţinând acesteia, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii în acest sediu se asigură, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română, prin structurile sale specializate.

ART. 67

(1) Inspecţia Judiciară funcţionează cu un număr maxim de 117 posturi.

(2) Numărul maxim de posturi pentru aparatul Inspecţiei Judiciare poate fi modificat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea inspectorului-şef.

CAPITOLUL II

Organizarea Inspecţiei Judiciare şi statutul inspectorilor judiciari

ART. 68

(1) Pentru realizarea atribuţiilor sale, Inspecţia Judiciară dispune de un aparat propriu.

(2) Aparatul propriu al Inspecţiei Judiciare este organizat în direcţii, servicii şi birouri. În cadrul Inspecţiei Judiciare, pentru exercitarea atribuţiilor de analiză, verificare şi control în domeniile specifice de activitate se organizează distinct Direcţia de inspecţie pentru judecători şi Direcţia de inspecţie pentru procurori.

(3) În cadrul aparatului propriu al Inspecţiei Judiciare funcţionează inspectori judiciari, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, funcţionari publici, personal contractual şi specialişti IT.

(4) În cadrul Direcţiei de inspecţie pentru judecători funcţionează inspectori judiciari selectaţi din rândul judecătorilor, iar în cadrul Direcţiei de inspecţie pentru procurori funcţionează inspectori judiciari selectaţi din rândul procurorilor.

(5) Direcţiile de inspecţie pentru judecători şi procurori se încadrează cu personal care deserveşte activitatea de secretariat, arhivă şi registratură a celor două direcţii.

(6) Posturile vacante, altele decât cele de inspector judiciar, pot fi ocupate temporar, prin detaşarea unor judecători, procurori sau altor categorii de personal, în condiţiile legii.

(7) Organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Judiciare, structura organizatorică şi atribuţiile compartimentelor se stabilesc, la propunerea inspectorului-şef, prin regulament adoptat prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ART. 69

(1) Inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct sunt numiţi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre inspectorii judiciari în funcţie cu o vechime de cel puţin un an în funcţia de inspector judiciar, în urma unui concurs care constă, în această ordine, în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere respective şi într-o probă scrisă tip grilă privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea şi rezistenţa la stres.

(2) Concursul se organizează de Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit dispoziţiilor prezentei legi şi regulamentului aprobat prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) Organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de inspector-şef şi inspector-şef adjunct se anunţă cu cel puţin 3 luni înaintea datei acestora.

(4) Mandatul inspectorului-şef şi al inspectorului-şef adjunct este de 3 ani şi poate fi înnoit o singură dată, cu respectarea prevederilor alin. (1). Mandatul de inspector judiciar se prelungeşte de drept până la expirarea mandatului de inspector-şef sau inspector-şef adjunct.

(5) În caz de încetare a mandatului funcţiei de inspector-şef anterior expirării duratei acestuia sau în orice situaţie de vacanţă a acestei funcţii, interimatul se asigură de inspectorul-şef adjunct, de directorul Direcţiei de inspecţie pentru judecători şi de directorul Direcţiei de inspecţie pentru procurori, în această ordine de prioritate.

ART. 70

(1) Data şi locul concursurilor pentru ocuparea posturilor de inspector-şef şi inspector-şef adjunct, calendarul de desfăşurare a acestora, precum şi tematica şi bibliografia de concurs se stabilesc prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Pentru concursurile prevăzute la alin. (1) se constituie comisia de organizare a concursului, comisia de examinare şi comisia de soluţionare a contestaţiilor.

(3) Membrii comisiilor prevăzute la alin. (2) sunt numiţi prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Comisia de organizare a concursului îndeplineşte atribuţii necesare bunei organizări şi desfăşurări a concursului şi se compune din preşedinte şi membri, desemnaţi din rândul personalului din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii, inclusiv al celor cu funcţii de conducere. Preşedinţii comisiilor de examinare şi de soluţionare a contestaţiilor sunt desemnaţi cu votul majorităţii membrilor comisiei.

(4) Verificarea îndeplinirii de către candidaţii înscrişi la concursurile prevăzute la art. 69 a condiţiilor prevăzute de lege se realizează de comisia de organizare a concursului. Rezultatele verificării se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, cel mai târziu cu 15 zile înainte de data susţinerii primei probe a concursului. Candidaţii respinşi în urma verificării pot formula contestaţii în termen de 48 de ore de la publicarea listei cu rezultatele verificării. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii se pronunţă asupra contestaţiilor formulate în termen de cel mult 3 zile şi validează lista definitivă a candidaţilor.

(5) Pentru proba constând în prezentarea proiectului referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei pentru care se organizează concursul şi pentru proba scrisă tip grilă se constituie o singură comisie de examinare, compusă din 2 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, 2 procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi un specialist în management, comunicare şi resurse umane.

(6) La susţinerea probei constând în prezentarea proiectului referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei participă, cu rol consultativ, şi un psiholog din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau al curţilor de apel, desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii, care va putea adresa întrebări candidaţilor în scopul evaluării motivaţiei şi competenţelor umane şi sociale ale acestora.

(7) Comisia de examinare elaborează grila de evaluare în baza căreia se face aprecierea probei constând în prezentarea proiectului referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei şi realizează examinarea şi notarea candidaţilor, iar în cazul probei scrise tip grilă elaborează subiectele de concurs, baremul de evaluare şi notare şi stabileşte timpul necesar pentru formularea răspunsurilor la întrebările din testul-grilă.

(8) Pentru soluţionarea contestaţiilor formulate de candidaţi împotriva rezultatelor la proba constând în prezentarea proiectului referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei şi la proba scrisă tip grilă se constituie o singură comisie de soluţionare a contestaţiilor, care are componenţa prevăzută la alin. (5).

(9) Pentru fiecare comisie de concurs sunt desemnaţi şi supleanţi, în modalităţile prevăzute de prezentul articol.

(10) Nu pot fi numite în comisiile de concurs persoanele care sunt soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu oricare dintre candidaţi ori cu un alt membru al comisiilor de concurs. Aceeaşi persoană poate face parte dintr-o singură comisie de concurs.

(11) În cadrul probei constând în prezentarea proiectului referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei se susţine proiectul întocmit de candidat, se verifică aptitudinile manageriale şi de comunicare ale candidatului şi se evaluează aspectele legate de modul în care candidatul se raportează la valorile funcţiei pentru care candidează. Înregistrarea interviului prin mijloace tehnice audio-video este obligatorie. Nota pentru proba constând în prezentarea proiectului referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de inspector-şef şi inspector-şef adjunct reprezintă media aritmetică a notelor acordate de fiecare membru al comisiei. Fiecare membru al comisiei evaluează şi notează candidaţii cu note de la 1 la 10. Grila de evaluare în baza căreia se face aprecierea probei constând în prezentarea proiectului referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii după încheierea probei.

(12) Candidaţii pot formula contestaţii împotriva rezultatelor la proba constând în prezentarea proiectului referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere, în termen de 48 de ore de la data publicării rezultatelor pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii. Contestaţiile se soluţionează de comisia de soluţionare a contestaţiilor, în termen de 3 zile de la expirarea termenului de contestare a rezultatelor, pe baza înregistrării audio-video a probei. Nota acordată în urma soluţionării contestaţiei este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată.

(13) Pentru proba scrisă tip grilă, timpul stabilit pentru rezolvarea întrebărilor se comunică candidaţilor odată cu subiectele. Baremul de evaluare şi notare se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii după încheierea probei. Evaluarea şi notarea lucrărilor la proba scrisă tip grilă se realizează prin procesare electronică. Pentru proba scrisă tip grilă se acordă fiecărui candidat o notă de la 1 la 10.

(14) Candidaţii pot formula contestaţii la baremul de evaluare şi notare şi contestaţii împotriva rezultatelor obţinute la proba scrisă, în termen de 48 de ore de la afişarea rezultatelor pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii; contestaţiile se soluţionează de comisia de soluţionare a contestaţiilor. Baremul stabilit în urma soluţionării contestaţiilor se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.

(15) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaţilor.

(16) În ipoteza în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul indicat ca fiind corect în baremul iniţial nu este singurul răspuns corect, baremul definitiv va cuprinde atât punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de examinare în baremul iniţial, cât şi punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de soluţionare a contestaţiilor.

(17) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebări este în mod evident altul decât cel indicat în barem, fără a fi incidente dispoziţiile alin. (16), se corectează baremul şi se va acorda punctajul corespunzător întrebării respective numai candidaţilor care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv.

(18) Nota finală acordată candidaţilor se constituie din media aritmetică a notelor obţinute la fiecare probă. Pentru a ocupa funcţia de inspector-şef sau inspector-şef adjunct, candidatul trebuie să obţină cel puţin nota finală 7, şi nu mai puţin de nota 6 la fiecare probă de concurs.

(19) Rezultatele concursului pentru numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) sunt supuse validării Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

(20) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate invalida concursul total sau parţial, în cazul nerespectării dispoziţiilor care reglementează desfăşurarea acestuia sau în caz de fraudă dovedită. În situaţia în care invalidează în tot concursul, prin aceeaşi hotărâre Plenul va dispune declanşarea unei noi proceduri de concurs. În cazul invalidării parţiale, prin hotărârea Plenului se indică proba de concurs care urmează a fi reluată.

(21) În cazul în care validează concursul, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii numeşte în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) pe candidatul care a obţinut cea mai mare notă. La punctaje egale, plenul numeşte în funcţiile de conducere unul dintre candidaţi, având în vedere următoarele criterii: vechimea cea mai mare în funcţia de inspector judiciar, vechimea cea mai mare în funcţia de judecător şi procuror, experienţa managerială anterioară.

ART. 71

(1) Directorul Direcţiei de inspecţie pentru judecători şi directorul Direcţiei de inspecţie pentru procurori sunt numiţi dintre inspectorii judiciari în funcţie cu o vechime de cel puţin un an în funcţia de inspector judiciar, în urma unui concurs care constă, în această ordine, în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere şi într-o probă scrisă tip grilă privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea şi rezistenţa la stres. Directorul Direcţiei de inspecţie pentru judecători este numit de Secţia pentru judecători, iar directorul Direcţiei de inspecţie pentru procurori este numit de Secţia pentru procurori. Concursul este organizat de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţie de direcţia de inspecţie pentru care se organizează concursul, cu sprijinul Institutului Naţional al Magistraturii, potrivit dispoziţiilor prezentei legi şi regulamentelor aprobate prin hotărâre a secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Dispoziţiile art. 69 alin. (3) şi (4) şi art. 70 sunt aplicabile în mod corespunzător.

(3) În caz de încetare a mandatului funcţiilor de conducere prevăzute la alin. (1) anterior expirării duratei acestuia sau în orice situaţie de vacanţă a acestor funcţii, interimatul se asigură prin delegarea în funcţiile de conducere, de către secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea inspectorului-şef, a unor inspectori judiciari care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege.

(4) În caz de încetare a mandatului funcţiei de inspector-şef anterior expirării duratei acestuia sau în orice situaţie de vacanţă a acestei funcţii, atunci când nu se poate asigura interimatul funcţiei potrivit dispoziţiilor art. 69 alin. (5), delegarea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) va fi făcută din oficiu de către secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

ART. 72

(1) Inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct sunt revocaţi din funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea motivată a cel puţin 5 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii sau la solicitarea motivată a adunării generale a inspectorilor judiciari, pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale.

(2) În urma propunerii de revocare, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în cel mult 7 zile de la înregistrarea solicitării, desemnează prin vot 2 raportori din rândul membrilor aleşi, judecători şi procurori, ce fac parte din secţii diferite, care vor verifica modul de exercitare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale. În activitatea de verificare a modului de exercitare a atribuţiilor manageriale specifice funcţiei pentru care s-a solicitat revocarea, raportorii pot fi ajutaţi de un specialist în management, comunicare şi resurse umane, desemnat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii odată cu raportorii.

(3) Verificările se efectuează în termen de cel mult 30 de zile de la data desemnării raportorilor. Aspectele constatate în urma efectuării verificărilor vor fi consemnate într-un raport care se va comunica, de îndată, persoanei vizate.

(4) Inspectorul-şef sau, după caz, inspectorul-şef adjunct are dreptul de a consulta raportul prevăzut la alin. (3), în termen de 5 zile de la comunicarea acestuia.

(5) După expirarea termenului prevăzut la alin. (4), raportorii procedează la ascultarea persoanei vizate. Refuzul de a face declaraţii sau de a se prezenta la audiere se constată prin proces-verbal.

(6) Cu ocazia ascultării sale sau printr-o cerere separată formulată în termen de cel mult 10 zile de la data comunicării raportului prevăzut la alin. (3), inspectorul-şef sau, după caz, inspectorul-şef adjunct poate propune probe şi formula obiecţiuni împotriva constatărilor acestuia. Raportorii dispun motivat asupra solicitărilor sau obiecţiunilor formulate şi, după caz, completează verificările în termen de 10 zile de la data la care persoana vizată a propus probele sau a formulat obiecţiunile. Raportul de evaluare se modifică în mod corespunzător în cazul în care obiecţiunile sunt admise.

(7) Raportul întocmit, care va cuprinde verificările efectuate, aspectele constatate, susţinerile, probele propuse şi obiecţiunile formulate de persoana vizată se înaintează Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

(8) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în urma analizării raportului prevăzut la alin. (6), se pronunţă asupra revocării din funcţie prin hotărâre motivată, în termen de cel mult 15 zile de la data înregistrării raportului la Consiliul Superior al Magistraturii. La soluţionarea cererii de revocare de către plen este obligatorie citarea inspectorului-şef sau, după caz, a inspectorului-şef adjunct, în vederea audierii. Membrii raportori nu devin incompatibili şi îşi exprimă votul în plen. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune, o singură dată, completarea raportului, atunci când apreciază că acesta nu este complet. Completarea se efectuează de către membrii raportori în termen de cel mult 15 de zile de la data când a fost solicitată.

(9) La verificarea organizării eficiente a activităţii vor fi avute în vedere următoarele criterii: folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză, raportul resurse investite - rezultate obţinute, gestionarea informaţiilor şi repartizarea sarcinilor în cadrul instituţiei.

(10) La verificarea comportamentului şi comunicării vor fi avute în vedere comportamentul şi comunicarea cu persoanele implicate în procedurile de inspecţie, cu personalul instituţiei, alte instituţii, mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul instituţiei şi transparenţa actului de conducere.

(11) La verificarea asumării responsabilităţii vor fi avute în vedere îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege şi regulamente, precum şi respectarea principiului distribuirii aleatorii a lucrărilor de inspecţie.

(12) La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute în vedere capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativă şi capacitatea de adaptare rapidă.

(13) Hotărârea prin care s-a dispus revocarea din funcţiile prevăzute la alin. (1) se redactează, obligatoriu, la momentul pronunţării şi se comunică, de îndată, în scris, persoanei vizate. Hotărârea prin care s-a dispus revocarea poate fi atacată cu contestaţie, în termen de 15 zile de la comunicare. Judecarea contestaţiei este de competenţa Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi se soluţionează în cel mult 90 zile de la data înregistrării acesteia la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Hotărârea pronunţată este definitivă.

(14) Până la soluţionarea contestaţiei împotriva hotărârii prin care s-a dispus revocarea, instanţa competentă potrivit alin. (13) poate dispune, în condiţiile legii, suspendarea executării hotărârii. Cererea de suspendare se soluţionează în cel mult 30 de zile de la data înregistrării acesteia la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(15) Până la data pronunţării hotărârii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care s-a dispus repunerea în funcţie sau, după caz, până la ocuparea funcţiei prin concurs, sunt aplicabile dispoziţiile art. 69 alin. (5).

ART. 73

(1) Directorii direcţiilor de inspecţie sunt revocaţi din funcţie de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea motivată a cel puţin 3 membri ai secţiei corespunzătoare sau a inspectorului-şef, pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale.

(2) Dispoziţiile art. 72 sunt aplicabile în mod corespunzător.

ART. 74

(1) Inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare îndeplineşte, în principal, următoarele atribuţii:

a) exercită funcţia de conducere, organizare, coordonare şi control la nivelul Inspecţiei Judiciare şi răspunde pentru activitatea acesteia;

b) reprezintă Inspecţia Judiciară în relaţiile cu instituţiile din cadrul autorităţii judecătoreşti şi alte instituţii şi autorităţi interne sau internaţionale;

c) prezintă anual, în faţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, raportul de activitate pentru anul anterior;

d) exercită atribuţiile legale ce îi revin în calitate de ordonator de credite;

e) convoacă şi prezidează Adunarea generală a inspectorilor judiciari şi Colegiul de conducere al Inspecţiei Judiciare, în condiţiile legii;

f) ia măsuri pentru repartizarea aleatorie a dosarelor în cadrul Inspecţiei Judiciare şi răspunde de aceasta;

g) stabileşte anual sau ori de câte ori se impune domeniile specifice de activitate cu privire la care se exercită controalele Inspecţiei Judiciare, după consultarea inspectorilor judiciari;

h) propune colegiului de conducere componenţa echipelor de control;

i) numeşte, în condiţiile legii, inspectorii judiciari şi celelalte categorii de personal din cadrul Inspecţiei Judiciare şi dispune modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu ale acestora;

j) stabileşte atribuţiile şi sarcinile individuale ale personalului, urmărind repartizarea echilibrată a acestora;

k) evaluează, în condiţiile legii, personalul Inspecţiei Judiciare;

l) verifică, aprobă, confirmă sau avizează, în condiţiile legii şi ale Normelor pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie, rezoluţiile, rapoartele şi celelalte acte întocmite de inspectorii judiciari;

m) propune plenului şi secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii adoptarea proiectelor de regulamente, în cazurile prevăzute de lege;

n) aprobă alte regulamente, în cazurile prevăzute de lege;

o) adoptă proiectul de buget al Inspecţiei Judiciare;

p) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau de regulamente.

(2) Inspectorul-şef nu poate să îndeplinească acte care privesc judecători sau procurori care îşi desfăşoară activitatea în cadrul ultimei instanţe sau, după caz, parchet, unde acesta a funcţionat înaintea numirii ca inspector judiciar. În acest caz, actul este îndeplinit de inspectorul-şef adjunct.

(3) Dispoziţiile alin. (2) rămân aplicabile şi ori de câte ori, faţă de calitatea persoanei vizate, imparţialitatea inspectorului-şef ar putea fi afectată, precum şi în caz de conflict de interese.

ART. 75

Inspectorul-şef adjunct îndeplineşte, în principal, următoarele atribuţii:

a) coordonează activitatea personalului Inspecţiei Judiciare, altul decât inspectorii judiciari;

b) coordonează activitatea de protecţie şi securitate a muncii;

c) coordonează activitatea de formare profesională a inspectorilor judiciari şi activitatea de unificare a practicii la nivelul Inspecţiei Judiciare;

d) ajută inspectorul-şef în activitatea de verificare, aprobare, confirmare sau avizare a rezoluţiilor, rapoartelor şi a celorlalte acte întocmite de inspectorii judiciari;

e) este înlocuitorul de drept al inspectorului-şef, asigurând îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege sau regulamente în caz de absenţă sau de imposibilitate de exercitare a acestora de către inspectorul-şef, precum şi în situaţiile prevăzute la art. 74 alin. (2) şi (3);

f) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau delegate de inspectorul-şef.

ART. 76

(1) Directorii Direcţiei de inspecţie pentru judecători şi Direcţiei de inspecţie pentru procurori îndeplinesc, în principal, următoarele atribuţii:

a) exercită funcţia de conducere a activităţii direcţiei, sens în care organizează, coordonează, îndrumă, controlează şi răspund pentru activitatea desfăşurată în cadrul acesteia;

b) coordonează şi controlează activitatea de repartizare aleatorie a lucrărilor de inspecţie la nivelul direcţiei pe care o conduc şi răspund pentru aceasta;

c) organizează activitatea de formare profesională a inspectorilor judiciari şi activitatea de unificare a practicii la nivelul direcţiei;

d) propun inspectorului-şef, după consultarea inspectorilor judiciari din cadrul direcţiei, componenţa echipelor de control şi domeniile specifice de activitate în care să se desfăşoare controalele;

e) propun colegiului de conducere desemnarea inspectorilor care să îndeplinească şi alte atribuţii decât cele de inspecţie;

f) urmăresc repartizarea echilibrată a atribuţiilor către inspectori şi celălalt personal al direcţiei pe care o conduc;

g) verifică şi avizează rezoluţiile, rapoartele sau celelalte acte întocmite de inspectorii judiciari din cadrul direcţiei pe care o conduc şi le înaintează inspectorului-şef, în vederea îndeplinirii de către acesta a atribuţiilor prevăzute la art. 74 alin. (1) lit. l);

h) urmăresc respectarea termenelor prevăzute de lege sau regulamente pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie şi a altor lucrări cu caracter administrativ de la nivelul direcţiei;

i) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege sau de regulamente sau delegate de inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare.

(2) Dispoziţiile art. 74 alin. (2) şi (3) sunt aplicabile în mod corespunzător; în aceste cazuri, actul se îndeplineşte de inspectorul judiciar desemnat prin ordin al inspectorului-şef ca înlocuitor al directorului direcţiei.

ART. 77

(1) În cadrul Inspecţiei Judiciare funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte cu privire la problemele generale de conducere ale instituţiei.

(2) Colegiul de conducere al Inspecţiei Judiciare este constituit din inspectorul-şef şi din 4 inspectori judiciari, câte 2 din fiecare direcţie de inspecţie, aleşi de adunarea generală a inspectorilor judiciari pentru o durată de un an. Când se dezbat probleme economico-financiare şi administrative, la şedinţele colegiului participă şi directorul economic, care are vot consultativ. La şedinţele colegiului pot fi invitaţi, în funcţie de problemele de pe ordinea de zi, inspectori judiciari sau alte categorii de personal.

(3) Colegiul de conducere al Inspecţiei Judiciare are următoarele atribuţii:

a) avizează, la propunerea inspectorului-şef, proiectele Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, Regulamentului privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie şi regulamentelor de organizare şi desfăşurare a concursului pentru numirea în funcţie a inspectorilor judiciari, precum şi modificările şi completările la acestea;

b) avizează, la propunerea inspectorului-şef, regulamentele prevăzute de lege, altele decât cele stabilite la lit. a), precum şi modificările şi completările la acestea;

c) dezbate proiectul de buget al Inspecţiei Judiciare;

d) aprobă, la începutul anului sau ori de câte ori este necesar, propunerile inspectorului-şef privind componenţa echipelor de control şi modificările la acestea;

e) aprobă propunerile directorilor direcţiilor de inspecţie privind delegarea unor atribuţii suplimentare celor din lucrările de inspecţie către inspectorii judiciari;

f) aprobă, la propunerea inspectorului-şef, procedurile operaţionale întocmite la nivelul Inspecţiei Judiciare;

g) convoacă adunarea generală a inspectorilor judiciari, în condiţiile legii;

h) desemnează şi revocă membrii şi membrii supleanţi ai comisiilor de evaluare a activităţii profesionale a inspectorilor judiciari cu funcţii de execuţie;

i) desemnează inspectorii judiciari şi celelalte categorii de personal care reprezintă Inspecţia Judiciară în misiuni interne sau internaţionale;

j) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege sau de Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare.

(4) Colegiul de conducere poate fi convocat de inspectorul-şef sau, în lipsa acestuia, de inspectorul-şef adjunct şi este prezidat de inspectorul-şef sau, în lipsa acestuia, de inspectorul-şef adjunct. Colegiul de conducere poate fi convocat şi de cel puţin o treime din membrii săi, în acest caz fiind prezidat de unul dintre membrii aleşi, desemnat cu majoritatea membrilor prezenţi.

(5) Colegiul de conducere se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar. Colegiul este legal constituit şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor săi.

ART. 78

(1) La nivelul Inspecţiei Judiciare se organizează ori de câte ori este necesar adunarea generală a inspectorilor judiciari.

(2) Adunarea generală a inspectorilor judiciari este constituită din inspectorii judiciari în funcţie şi are următoarele atribuţii:

a) aprobă raportul anual de activitate al Inspecţiei Judiciare;

b) emite puncte de vedere, la solicitarea inspectorului-şef, a unei treimi din numărul inspectorilor judiciari în funcţie sau a Consiliului Superior al Magistraturii;

c) iniţiază procedura de revocare a inspectorului-şef şi a inspectorului-şef adjunct;

d) dezbate planul anual al domeniilor specifice de activitate în care urmează să se efectueze controalele şi modificările ori completările acestuia;

e) dezbate probleme de drept, în vederea interpretării unitare a dispoziţiilor legale la nivelul Inspecţiei Judiciare;

f) alege membrii colegiului de conducere şi îi revocă în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor prevăzute de lege;

g) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege sau Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare.

(3) Adunarea generală a inspectorilor judiciari se convoacă de inspectorul-şef. Adunarea generală poate fi convocată, în lipsa inspectorului-şef, în ordine, de inspectorul-şef adjunct, directorul Direcţiei de inspecţie pentru judecători, directorul Direcţiei de inspecţie pentru procurori. Adunarea generală poate fi convocată şi de o treime din numărul inspectorilor judiciari în funcţie sau de colegiul de conducere, precum şi de Plenul sau secţiile Consiliului Superior al Magistraturii.

(4) Adunarea generală a inspectorilor judiciari este prezidată de inspectorul-şef sau, în lipsa acestuia, în ordine, de inspectorul-şef adjunct, directorul Direcţiei de inspecţie pentru judecători, directorul Direcţiei de inspecţie pentru procurori, de inspectorul judiciar cu cea mai mare vechime în cadrul Inspecţiei Judiciare prezent la şedinţă sau de inspectorul judiciar cu cea mai mare vechime în funcţia de judecător şi procuror prezent la şedinţă.

(5) Adunarea generală a inspectorilor judiciari este legal constituită în prezenţa majorităţii inspectorilor judiciari în funcţie şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

ART. 79

(1) Inspectorii judiciari sunt numiţi în funcţie de inspectorul-şef, în urma unui concurs organizat, cu sprijinul Institutului Naţional al Magistraturii, de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţie de direcţia de inspecţie pentru care se organizează concursul. Pot participa la concurs judecătorii şi procurorii în funcţie care:

a) au cel puţin grad de tribunal/parchet de pe lângă tribunal, au funcţionat efectiv cel puţin la tribunal sau parchet de pe lângă tribunal şi au o vechime în funcţia de judecător, respectiv de procuror, în funcţie de direcţia pentru care candidează, de cel puţin 10 ani;

b) nu au fost sancţionaţi disciplinar, cu excepţia cazurilor în care a intervenit radierea sancţiunii disciplinare, sau pentru încălcarea normelor Codului deontologic;

c) au avut calificativul "foarte bine" la ultima evaluare.

(2) La calcularea condiţiei minime de vechime pentru a participa la concursul prevăzut la alin. (1) nu se ia în considerare perioada în care judecătorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justiţie. Vechimea prevăzută la alin. (1) trebuie îndeplinită până la data expirării termenului de înscriere la concurs.

(3) Concursul pentru numirea în funcţia de inspector judiciar se organizează potrivit dispoziţiilor prezentei legi şi regulamentelor aprobate, la propunerea inspectorului-şef, prin hotărâri ale secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de inspector judiciar şi posturile care se scot la concurs se anunţă cu cel puţin 3 luni înaintea datei concursului. Concursul se organizează cu cel puţin 3 luni înainte de data expirării mandatului de inspector judiciar.

(5) Concursul constă în susţinerea unui interviu şi a unei probe scrise tip grilă, în această ordine, iar tematica de concurs pentru proba scrisă tip grilă include:

a) materii ale dreptului procesual civil, respectiv dreptului procesual penal, în funcţie de specializarea candidatului;

b) legile, regulamentele şi orice alte reglementări specifice Inspecţiei Judiciare, precum şi jurisprudenţa în materie disciplinară şi în celelalte materii de competenţa Inspecţiei Judiciare;

c) legile, regulamentele, orice alte reglementări în materia organizării şi funcţionării instanţelor, respectiv parchetelor, în funcţie de direcţia de inspecţie pentru care se înscriu candidaţii.

(6) Data şi locul concursului, calendarul de desfăşurare a acestuia, precum şi tematica şi bibliografia de concurs se stabilesc prin hotărâre a secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii.

(7) Pentru concursul prevăzut la alin. (1) se constituie:

a) comisia de organizare a concursului;

b) comisia de examinare, comună pentru proba interviului şi pentru proba scrisă tip grilă;

c) comisia de soluţionare a contestaţiilor, comună pentru proba interviului şi proba scrisă tip grilă.

(8) Nu pot fi numite în comisiile de concurs persoanele care sunt soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu oricare dintre candidaţi ori cu un alt membru al comisiilor de concurs. Aceeaşi persoană poate face parte dintr-o singură comisie de concurs.

(9) Membrii comisiilor prevăzute la alin. (7) sunt numiţi prin hotărâre a secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii. Comisia de organizare a concursului, care îndeplineşte atribuţii necesare bunei organizări şi desfăşurări a concursului, se compune din preşedinte şi membri, desemnaţi din rândul personalului din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii, inclusiv al celor cu funcţii de conducere. Preşedinţii comisiei de examinare şi ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor sunt desemnaţi cu votul majorităţii membrilor acestor comisii.

(10) Pentru fiecare comisie de concurs sunt desemnaţi şi supleanţi, în modalităţile prevăzute la alin. (9).

ART. 80

(1) Verificarea îndeplinirii de către candidaţii înscrişi la concursul pentru ocuparea posturilor de inspector judiciar în cadrul Inspecţiei Judiciare a condiţiilor prevăzute de lege se realizează de comisia de organizare a concursului. Rezultatele verificării se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, cel mai târziu cu 15 zile înainte de data susţinerii primei probe a concursului. Candidaţii respinşi în urma verificării pot formula contestaţii în termen de 48 de ore de la publicarea listei cu rezultatele verificării. Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii se pronunţă asupra contestaţiilor formulate în termen de cel mult 3 zile.

(2) Comisia de examinare este compusă dintr-un formator din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi 2 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv dintr-un formator din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi 2 procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, în funcţie de direcţia de inspecţie pentru care se organizează concursul.

(3) La susţinerea probei interviului participă, cu rol consultativ, şi un psiholog din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau al curţilor de apel, desemnat de secţia corespunzătoare, care va putea adresa întrebări candidaţilor în scopul evaluării motivaţiei şi competenţelor umane şi sociale ale acestora.

(4) În cadrul probei interviului, comisia de examinare evaluează aspecte referitoare la integritatea şi conduita morală şi profesională a candidatului, pe baza raportului întocmit de Inspecţia Judiciară cu privire la aceste aspecte şi a răspunsurilor la întrebările adresate de membrii comisiei, în baza acestui raport. Înregistrarea interviului prin mijloace tehnice audio-video este obligatorie. Fiecare membru al comisiei de examinare evaluează şi notează candidaţii în baza grilei de evaluare elaborată de comisie, prin acordarea unui punctaj de maximum 30 de puncte. Nota pentru proba interviului reprezintă media aritmetică a notelor acordate de fiecare membru al comisiei. Grila de evaluare în baza căreia se face aprecierea probei se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii după încheierea probei.

(5) Raportul prevăzut la alin. (4) va analiza: conduita candidatului în raporturile de serviciu şi în afara raporturilor de serviciu, calitatea lucrărilor întocmite de candidat, aspecte legate de respectarea regimului interdicţiilor şi incompatibilităţilor, orice alte aspecte relevante referitoare la conduita şi activitatea candidatului.

(6) Candidaţii pot formula contestaţii împotriva rezultatelor la proba interviului, în termen de 48 de ore de la data publicării rezultatelor pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii. Contestaţiile se soluţionează de comisia de soluţionare a contestaţiilor, în termen de 3 zile de la expirarea termenului de contestare a rezultatelor, pe baza înregistrării audiovideo a probei. Comisia de soluţionare a contestaţiilor are componenţa prevăzută la alin. (2). Nota acordată în urma soluţionării contestaţiei este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată.

(7) Pentru proba scrisă tip grilă, comisia de examinare elaborează subiectele de concurs şi baremul de evaluare şi notare şi stabileşte timpul necesar pentru formularea răspunsurilor la întrebările din testul-grilă. Timpul stabilit pentru rezolvarea întrebărilor se comunică candidaţilor odată cu subiectele. Baremul de evaluare şi notare se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii după încheierea probei. Evaluarea şi notarea lucrărilor la proba scrisă tip grilă se realizează prin procesare electronică. Punctajul maxim ce poate fi obţinut la proba scrisă tip grilă este de 70 de puncte. Pentru verificarea cunoştinţelor privind materiile prevăzute la art. 79 alin. (5) lit. b) şi c), întrebările din testul-grilă şi baremul de evaluare şi notare se stabilesc de toţi membrii comisiei, iar pentru verificarea cunoştinţelor la materiile prevăzute la art. 79 alin. (5) lit. a), întrebările din testul-grilă şi baremul de evaluare şi notare se stabilesc de către membrii comisiei specializaţi în drept procesual civil, respectiv în drept procesual penal.

(8) Candidaţii pot formula contestaţii la baremul de evaluare şi notare şi contestaţii împotriva rezultatelor obţinute la proba scrisă tip grilă, în termen de 48 de ore de la afişarea rezultatelor pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii; contestaţiile se soluţionează de comisia de soluţionare a contestaţiilor, iar dispoziţiile alin. (7) teza finală se aplică în mod corespunzător. Baremul stabilit în urma soluţionării contestaţiilor se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.

(9) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaţilor.

(10) În ipoteza în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul indicat ca fiind corect în baremul iniţial nu este singurul răspuns corect, baremul definitiv va cuprinde atât punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de examinare în baremul iniţial, cât şi punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de soluţionare a contestaţiilor.

(11) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebări este în mod evident altul decât cel indicat în barem, fără a fi incidente dispoziţiile alin. (10), se corectează baremul şi se va acorda punctajul corespunzător întrebării respective numai candidaţilor care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv.

(12) Nota finală obţinută de candidat este media aritmetică a notelor acordate la cele două probe. Sunt declaraţi admişi la concurs candidaţii care au obţinut minimum 70 de puncte.

ART. 81

(1) Rezultatele concursului pentru ocuparea posturilor de inspector judiciar sunt supuse validării secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Secţia poate invalida concursul total sau parţial, în cazul nerespectării dispoziţiilor care reglementează desfăşurarea acestuia sau în caz de fraudă dovedită. În situaţia în care invalidează în tot concursul, prin aceeaşi hotărâre secţia va dispune declanşarea unei noi proceduri de concurs. În cazul invalidării parţiale, prin hotărârea secţiei se indică proba de concurs care urmează a fi reluată.

(3) După validarea concursului, inspectorul-şef numeşte în funcţia de inspector judiciar candidaţii, în ordinea descrescătoare a notelor finale obţinute şi în limita locurilor scoase la concurs. În caz de egalitate de punctaj clasificarea candidaţilor se face, în ordine, după următoarele criterii: vechimea cea mai mare în funcţia de judecător sau procuror, deţinerea titlului de doctor în drept, punctajul cel mai mare obţinut la proba scrisă, punctajul cel mai mare obţinut la proba interviului.

ART. 82

(1) În cazul în care concursul pentru numirea în funcţie a inspectorilor judiciari nu s-a finalizat, indiferent de motiv, până la expirarea mandatului inspectorilor judiciari care candidează pentru un nou mandat, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţie de direcţia de inspecţie în care inspectorul judiciar îşi desfăşoară activitatea, dispune delegarea inspectorului judiciar al cărui mandat a expirat pe funcţia ocupată, cu acordul acestuia, până la data ocupării postului prin concurs.

(2) Mandatul inspectorilor judiciari este de 3 ani şi poate fi înnoit o singură dată, în condiţiile prezentei legi.

ART. 83

(1) Inspectorii judiciari au, în principal, următoarele atribuţii:

a) în materie disciplinară, dispun şi efectuează cercetarea disciplinară prealabilă în vederea exercitării acţiunii disciplinare faţă de judecători, procurori, inclusiv faţă de cei care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile prezentei legi;

b) efectuează verificări la instanţele de judecată în legătură cu respectarea normelor procedurale privind primirea cererilor, repartizarea aleatorie a dosarelor, stabilirea termenelor, continuitatea completului de judecată, pronunţarea, redactarea şi comunicarea hotărârilor, înaintarea dosarelor la instanţele competente, punerea în executare a hotărârilor penale şi civile şi informează Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, formulând propuneri adecvate;

c) efectuează verificări la parchete în legătură cu respectarea normelor procedurale privind primirea şi înregistrarea lucrărilor, repartizarea dosarelor pe criterii obiective, continuitatea în lucrările repartizate şi independenţa procurorilor, respectarea termenelor, redactarea şi comunicarea actelor procedurale şi informează Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, formulând propuneri adecvate;

d) verifică eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente pentru asigurarea bunei funcţionări a instanţei şi a parchetului, a calităţii corespunzătoare a serviciului, semnalează deficienţele constatate şi formulează propuneri corespunzătoare pentru înlăturarea acestora, pe care le prezintă secţiei corespunzătoare;

e) verifică sesizările adresate Inspecţiei Judiciare sau se sesizează din oficiu în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor, procurorilor, inclusiv a celor care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, ori în legătură cu încălcarea obligaţiilor profesionale ale acestora;

f) efectuează verificările pentru soluţionarea cererilor privind apărarea independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei profesionale a judecătorilor şi procurorilor şi prezintă secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii raportul cuprinzând rezultatul verificărilor;

g) efectuează orice alte verificări sau controale dispuse de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, secţiile Consiliului Superior al Magistraturii sau de inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare, în condiţiile legii.

(2) Atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. b), c) şi d) se efectuează din oficiu sau la solicitarea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii ori a secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) Inspectorii judiciari îşi desfăşoară activitatea în mod independent şi imparţial. În materie disciplinară, lipsa de imparţialitate a inspectorului judiciar pentru motivele prevăzute de prezenta lege trebuie invocată de persoana interesată pe parcursul verificărilor prealabile sau, după caz, al cercetării disciplinare prealabile, de îndată ce motivele i-au fost cunoscute. Când motivele au fost cunoscute de persoana interesată doar după finalizarea verificărilor prealabile sau, după caz, a cercetării disciplinare prealabile, lipsa de imparţialitate a inspectorului judiciar poate fi invocată în faţa instanţei disciplinare de îndată ce motivele îi sunt cunoscute.

(4) Inspectorii judiciari nu pot efectua cercetarea disciplinară prealabilă sau orice alte lucrări care privesc judecători sau procurori care îşi desfăşoară activitatea în cadrul ultimei instanţe sau, după caz, parchet, unde acesta a funcţionat înaintea numirii ca inspector judiciar. În acest caz, dosarul se repartizează altui inspector judiciar, în mod aleatoriu, cu respectarea dispoziţiilor art. 84.

ART. 84

(1) Repartizarea către inspectorii judiciari a sesizărilor şi dosarelor disciplinare, precum şi a celorlalte lucrări referitoare la activitatea şi conduita judecătorilor şi procurorilor se face cu respectarea principiului repartizării aleatorii în sistem informatizat.

(2) Redistribuirea lucrărilor repartizate aleatoriu inspectorilor judiciari se poate face numai în următoarele cazuri, cu aplicarea alin. (1):

a) imposibilitate de exercitare a atribuţiilor timp de cel puţin 20 de zile;

b) solicitare motivată a inspectorului judiciar căruia i-a fost repartizată lucrarea;

c) suspendarea din activitate, în condiţiile legii;

d) la solicitarea persoanei interesate ori la solicitarea inspectorului judiciar, ori de câte ori, faţă de calitatea persoanei vizate, imparţialitatea inspectorului judiciar ar putea fi afectată, precum şi în caz de conflict de interese.

(3) Actele, documentele sau orice alte informaţii solicitate de Inspecţia Judiciară ori care sunt necesare pentru desfăşurarea cercetării disciplinare se transmit direct Inspecţiei Judiciare.

(4) Inspectorii judiciari pot solicita, în condiţiile legii, inclusiv conducătorilor instanţelor sau parchetelor, orice informaţii, date, documente sau pot face orice verificări pe care le consideră necesare în vederea efectuării cercetării disciplinare prealabile ori a exercitării celorlalte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente.

(5) Actele, documentele sau orice alte informaţii care se află pe rolul Inspecţiei Judiciare au caracter confidenţial, cu excepţia celor care constituie, potrivit legii, informaţii de interes public.

(6) Accesul persoanelor interesate, potrivit legii, la dosarele şi evidenţele Inspecţiei Judiciare se va face cu respectarea dispoziţiilor art. 285 alin. (2) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare.

(7) Sistemul de repartizare aleatorie a sesizărilor şi dosarelor disciplinare, precum şi a celorlalte lucrări referitoare la activitatea şi conduita judecătorilor şi procurorilor se auditează extern, sub aspect tehnic, la fiecare 2 ani. Auditarea externă se face în scopul identificării şi remedierii vulnerabilităţilor sistemului, inclusiv sub aspectul vicierii sau influenţării sau manipulării repartizării aleatorii, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

ART. 85

La sesizarea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazurile şi termenele prevăzute de lege, Inspecţia Judiciară efectuează verificări în vederea evaluării dacă eroarea judiciară cauzată de judecător sau procuror este urmarea exercitării funcţiei de către judecător sau procuror cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

ART. 86

(1) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 83, cu excepţia celor referitoare la efectuarea verificărilor prealabile şi a cercetării disciplinare prealabile, inspectorii judiciari întocmesc rapoarte de inspecţie pe care le aduc la cunoştinţa instanţelor/parchetelor supuse verificărilor, în vederea formulării de obiecţii.

(2) Raportul de inspecţie prevăzut la alin. (1), împreună cu obiecţiile formulate şi punctul de vedere al Inspecţiei Judiciare cu privire la obiecţiile formulate, se înaintează plenului sau secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, care stabileşte măsurile ce se impun pentru remedierea situaţiei.

(3) În situaţia în care apreciază că obiecţiile sunt întemeiate, plenul sau secţia Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune, în scris şi motivat, retrimiterea raportului în vederea completării verificărilor, cu indicarea în mod expres a aspectelor ce trebuie completate.

ART. 87

(1) Pe durata exercitării mandatului de inspector-şef, inspector-şef adjunct, director al direcţiei de inspecţie şi inspector judiciar, judecătorii şi procurorii sunt suspendaţi de drept din funcţiile pe care le ocupă la instanţe şi parchete. Judecătorii şi procurorii cu funcţii de conducere sunt obligaţi să opteze între funcţia de conducere şi cea de inspector judiciar, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de a ocupa în continuare funcţia de inspector judiciar. După cele 30 de zile, postul de conducere sau de inspector judiciar pentru care nu s-a făcut opţiunea devine vacant de drept.

(2) Perioada în care judecătorul sau procurorul este inspector judiciar constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror.

(3) Pe durata mandatului, inspectorii judiciari au toate drepturile judecătorilor şi procurorilor, precum şi obligaţiile prevăzute de lege pentru judecători şi procurori. Dispoziţiile aplicabile judecătorilor şi procurorilor referitoare la abaterile disciplinare, procedura disciplinară şi sancţiunile disciplinare se aplică în mod corespunzător inspectorilor judiciari.

(4) Inspectorii judiciari pot participa, pe parcursul mandatului, la concursurile sau procedurile de selecţie în vederea promovării pe loc sau în funcţii de execuţie a judecătorilor şi procurorilor. În caz de promovare în funcţii de execuţie, inspectorii pot opta între continuarea mandatului de inspector, cu dobândirea noului grad profesional, şi promovarea efectivă în funcţia de execuţie pentru care au candidat, în termen de 30 de zile de la data validării rezultatelor examenului de promovare.

(5) Salarizarea şi drepturile inspectorilor judiciari se stabilesc în condiţiile legii.

(6) Inspectorii judiciari care au domiciliul în altă localitate decât cea în care se află sediul Inspecţiei Judiciare beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru judecătorii şi procurorii detaşaţi.

ART. 88

(1) Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenţă profesională şi performanţă, inspectorii judiciari sunt supuşi unei evaluări periodice privind eficienţa, calitatea activităţii, integritatea, comunicarea şi participarea la alte activităţi din aria de competenţă, iar directorii direcţiilor de inspecţie unei evaluări periodice cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.

(2) Evaluarea activităţii profesionale a directorilor direcţiilor de inspecţie se face, anual, de o comisie desemnată de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii. Comisia de evaluare pentru evaluarea directorului Direcţiei de inspecţie pentru judecători este formată din 3 membri aleşi ai Secţiei pentru judecători, iar comisia de evaluare pentru evaluarea directorului Direcţiei de inspecţie pentru procurori este formată din 3 membri aleşi ai Secţiei pentru procurori. Preşedintele comisiei de evaluare este desemnat, dintre membrii acesteia, de secţia corespunzătoare. Membrii comisiei sunt desemnaţi pe durata unui ciclu de evaluare, cuprins între prima zi a anului calendaristic în care începe procedura de evaluare şi data finalizării acesteia.

(3) Secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii desemnează, în modalitatea prevăzută la alin. (2), un preşedinte supleant şi un membru supleant. Supleanţii participă la activitatea de evaluare în cazul imposibilităţii de exercitare a atribuţiilor de către membrii titulari corespunzători.

(4) Evaluarea activităţii profesionale a inspectorilor judiciari cu funcţii de execuţie se face, anual, de comisii formate din:

a) inspectorul-şef şi 2 inspectori judiciari din cadrul Direcţiei de inspecţie pentru judecători, desemnaţi de colegiul de conducere, pentru evaluarea inspectorilor judiciari care au calitatea de judecător;

b) inspectorul-şef adjunct şi 2 inspectori judiciari din cadrul Direcţiei de inspecţie pentru procurori, desemnaţi de colegiul de conducere, pentru evaluarea inspectorilor judiciari care au calitatea de procuror.

(5) Ca urmare a evaluării se poate acorda unul din următoarele calificative: "foarte bine", "bine", "satisfăcător" sau "nesatisfăcător".

(6) Procedura şi indicatorii de evaluare sunt prevăzuţi în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

(7) Directorii direcţiilor de inspecţie nemulţumiţi de calificativul acordat pot face contestaţie la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la comunicare.

(8) Contestaţia se depune la preşedintele comisiei de evaluare, care, în cursul aceleiaşi zile, o transmite Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, împreună cu raportul de evaluare, însoţit de copii ale documentelor avute în vedere la evaluare şi punctul de vedere al comisiei cu privire la contestaţia formulată.

(9) Pentru soluţionarea contestaţiei, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate cere inspectorului-şef ori directorului direcţiei de inspecţie orice informaţii pe care le consideră necesare, iar citarea celui evaluat, pentru a fi audiat, este obligatorie.

(10) În soluţionarea contestaţiei, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate:

a) respinge contestaţia ca neîntemeiată, tardivă sau inadmisibilă;

b) admite contestaţia.

(11) În cazul admiterii contestaţiei conform alin. (10) lit. b), Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune una din următoarele soluţii:

a) modifică raportul de evaluare, acordând un alt calificativ;

b) desfiinţează raportul de evaluare şi dispune refacerea evaluării, atunci când constată încălcări ale procedurii de evaluare de natură să influenţeze calificativul acordat;

c) desfiinţează raportul de evaluare, atunci când evaluarea a fost efectuată înainte de perioada de evaluare.

(12) Ca urmare a soluţiei adoptate, nu se poate crea o situaţie mai grea pentru cel care a formulat contestaţia.

(13) În situaţiile prevăzute la alin. (11) lit. b) şi c), Plenul Consiliului Superior al Magistraturii stabileşte termenul şi, după caz, limitele în care se va reface evaluarea.

(14) Hotărârea Plenului poate fi contestată, în termen de 15 zile de la comunicare, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fără parcurgerea procedurii plângerii prealabile. Contestaţia suspendă executarea. Hotărârea pronunţată de Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este definitivă.

(15) Dispoziţiile alin. (7) - (14) sunt aplicabile în mod corespunzător pentru contestarea calificativelor acordate inspectorilor judiciari cu funcţii de execuţie. Soluţionarea contestaţiei este de competenţa secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţie de direcţia de inspecţie în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea inspectorul judiciar.

ART. 89

(1) Inspectorii judiciari din cadrul Inspecţiei Judiciare sunt revocaţi din funcţie în cazul în care li s-a aplicat o sancţiune disciplinară sau în cazul în care, în urma evaluării, li s-a acordat calificativul "nesatisfăcător" sau de două ori consecutiv calificativul "satisfăcător".

(2) Încetarea, potrivit legii, a funcţiei de judecător sau procuror atrage încetarea de drept a funcţiei de inspector judiciar.

ART. 90

La încetarea mandatului de inspector judiciar, judecătorii şi procurorii revin la instanţa sau parchetul de unde provin sau îşi continuă activitatea la o altă instanţă sau parchet la care au dreptul să funcţioneze, potrivit legii.

TITLUL IV

Dispoziţii tranzitorii şi finale

ART. 91

(1) Consiliul Superior al Magistraturii funcţionează cu un număr maxim de 304 posturi, la care se adaugă şi cele prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2022 privind înfiinţarea unor posturi de personal contractual în schema de personal a Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Numărul maxim de posturi ale Consiliului Superior al Magistraturii poate fi modificat prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivată a Consiliului Superior al Magistraturii.

ART. 92

(1) Sediul Consiliului Superior al Magistraturii va fi pus la dispoziţie de Guvern sau va fi asigurat de Consiliul Superior al Magistraturii din bugetul aprobat potrivit legii.

(2) Introducerea modificărilor în execuţia bugetară pe anul curent determinate de intrarea în vigoare a prezentei legi, inclusiv a celor referitoare la creditele bugetare deschise de Inspecţia Judiciară, se efectuează pe baza instrucţiunilor elaborate de Ministerul Finanţelor, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii.

ART. 93

(1) Paza sediului Consiliului Superior al Magistraturii, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestuia, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii în acest sediu se asigură, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română.

(2) Judecătorii şi procurorii aleşi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii beneficiază de protecţie, conform legii, în condiţiile prevăzute prin protocolul încheiat între preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrul afacerilor interne.

ART. 94

(1) Inspectorii judiciari aflaţi în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi îşi continuă mandatul până la data expirării acestuia, urmând ca procedura prevăzută de prezenta lege pentru numirea în funcţia de inspector judiciar să se aplice pentru noile numiri.

(2) Dispoziţiile prezentei legi privind procedura de numire pentru funcţiile de inspector-şef, inspector-şef adjunct şi director al direcţiei de inspecţie nu se aplică inspectorului-şef, inspectorului-şef adjunct şi directorilor direcţiilor de inspecţie în funcţie la data intrării în vigoare a acesteia, care îşi continuă mandatele până la data expirării acestora.

(3) Mandatele pentru funcţiile prevăzute la alin. (2), precum şi pentru funcţia de inspector judiciar, exercitate până la intrarea în vigoare a prezentei legi, inclusiv cele în curs la această dată, se includ în numărul maxim de mandate prevăzut de prezenta lege.

(4) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, vor fi organizate alegeri pentru Colegiul de conducere al Inspecţiei Judiciare. Până la alegerea membrilor Colegiului de conducere atribuţiile acestuia sunt exercitate de către inspectorul-şef.

ART. 95

Avizele reglementate de prezenta lege pentru care nu se prevede caracterul lor conform sunt consultative.

ART. 96

(1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi se adoptă sau, după caz, se modifică ori se completează regulamentele şi actele normative subsecvente care nu sunt în acord cu prezenta lege.

(3) Până la adoptarea actelor prevăzute de alin. (2), regulamentele şi actele normative subsecvente rămân în vigoare în măsura în care nu contravin prezentei legi.

(4) La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

ION-MARCEL CIOLACU

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

ALINA-ŞTEFANIA GORGHIU

Bucureşti, 15 noiembrie 2022.

Nr. 305.

ANEXĂ

Indicatorii şi procedura de evaluare a activităţii profesionale a inspectorilor judiciari

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

ART. 1

(1) Evaluarea inspectorilor judiciari cu funcţie de execuţie şi a directorilor direcţiilor de inspecţie are ca obiective stabilirea nivelului de competenţă profesională al acestora, precum şi îmbunătăţirea performanţelor profesionale şi creşterea eficienţei activităţii Inspecţiei Judiciare.

(2) Procesul de evaluare implică parcurgerea următoarelor etape: evaluarea continuă, autoevaluarea, interviul de evaluare şi acordarea calificativului.

ART. 2

(1) Pentru verificarea îndeplinirii standardelor de performanţă profesională, inspectorii judiciari cu funcţie de execuţie sunt supuşi anual unei evaluări, în raport cu următoarele criterii: eficienţa, calitatea activităţii, integritatea, comunicarea şi participarea la alte activităţi din aria de competenţă.

(2) În cazul directorilor direcţiilor de inspecţie, evaluarea anuală se face cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale, în raport cu următoarele criterii: capacitatea de conducere şi organizare, capacitatea de control, capacitatea de coordonare, capacitatea decizională şi asumarea răspunderii, comportamentul şi comunicarea, integritatea.

(3) Calitatea şi eficienţa activităţii de execuţie a inspectorilor judiciari numiţi în funcţiile de directori ai direcţiilor de inspecţie, în cazul în care a fost desfăşurată şi o astfel de activitate pe parcursul mandatului, sunt evaluate pe baza indicatorilor prevăzuţi la art. 4 şi 5.

(4) În situaţia în care inspectorul judiciar este evaluat atât pentru funcţia de execuţie, cât şi pentru funcţia de conducere, în raportul de evaluare se acordă o singură notă la indicatorul "integritate".

ART. 3

Indicatorii pentru fiecare criteriu de evaluare sunt stabiliţi în funcţie de specificul activităţii inspectorilor judiciari şi al activităţii manageriale a directorilor direcţiilor de inspecţie, astfel încât să stimuleze dezvoltarea profesională şi să le diferenţieze performanţele profesionale, fără a le afecta independenţa.

CAPITOLUL II

Indicatorii de evaluare a performanţelor profesionale ale inspectorilor judiciari cu funcţie de execuţie

SECŢIUNEA 1

Eficienţa activităţii

ART. 4

(1) Eficienţa activităţii desfăşurate de inspectorii judiciari se apreciază în funcţie de următorii indicatori:

a) capacitatea de organizare, planificare şi stabilire a priorităţilor în efectuarea lucrărilor repartizate spre soluţionare;

b) operativitatea soluţionării lucrărilor şi ritmicitatea în gestionarea lucrărilor repartizate;

c) respectarea termenelor de soluţionare a lucrărilor.

(2) Indicatorii de evaluare a eficienţei activităţii inspectorilor judiciari se analizează şi se notează prin raportare la volumul de activitate al direcţiei de inspecţie judiciară din care face parte inspectorul judiciar evaluat.

(3) La analizarea şi notarea indicatorilor prevăzuţi la alin. (1) sunt luate în considerare şi celelalte activităţi desfăşurate de inspectorii judiciari pe baza dispoziţiilor din legi şi regulamente.

SECŢIUNEA a 2-a

Calitatea activităţii

ART. 5

Calitatea activităţii inspectorilor judiciari se apreciază în funcţie de următorii indicatori:

a) capacitatea de identificare a problematicii lucrărilor repartizate, caracterul complet al verificărilor şi rigurozitatea în efectuarea acestora;

b) capacitatea de analiză şi sinteză;

c) argumentaţia clară şi logică.

SECŢIUNEA a 3-a

Integritatea

ART. 6

Integritatea inspectorilor judiciari se apreciază în funcţie de următorii indicatori:

a) respectarea standardelor de conduită stabilite prin lege şi Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor;

b) imparţialitatea;

c) uniformitatea practicii individuale în soluţionarea lucrărilor repartizate;

d) respectarea principiului confidenţialităţii.

SECŢIUNEA a 4-a

Comunicarea

ART. 7

Criteriul se apreciază în funcţie de următorii indicatori:

a) comunicarea cu ceilalţi inspectori judiciari, precum şi cu celălalt personal al Inspecţiei Judiciare;

b) comunicarea în cadrul echipelor de inspectori judiciari constituite în vederea efectuării lucrărilor de inspecţie;

c) comunicarea cu inspectorul-şef, inspectorul-şef adjunct şi directorii direcţiilor de inspecţie;

d) comunicarea cu judecătorii şi procurorii vizaţi de lucrările repartizate, precum şi cu celelalte persoane cu care vine în contact în realizarea atribuţiilor.

SECŢIUNEA a 5-a

Participarea la alte activităţi din aria de competenţă

ART. 8

Criteriul se apreciază în funcţie de următorii indicatori:

a) atitudinea proactivă în raport cu activităţile din ariile de competenţă care au legătură cu exercitarea funcţiei;

b) preocuparea pentru creşterea performanţei profesionale.

CAPITOLUL III

Indicatorii de evaluare a activităţii manageriale a directorilor direcţiilor de inspecţie

SECŢIUNEA 1

Capacitatea de conducere şi organizare

ART. 9

Capacitatea de conducere şi organizare a directorilor direcţiilor de inspecţie se apreciază în funcţie de următorii indicatori:

a) capacitatea de organizare, previzionare şi planificare a activităţilor;

b) repartizarea echilibrată şi echitabilă a atribuţiilor de serviciu;

c) gestionarea eficientă a resurselor umane, materiale şi financiare, în raport cu atribuţiile legale;

d) gestionarea informaţiilor;

e) rezolvarea cu celeritate a lucrărilor specifice activităţii de conducere;

f) monitorizarea calităţii şi eficienţei activităţii inspectorilor judiciari prin raportare la indicatorii prevăzuţi la art. 4 şi 5.

SECŢIUNEA a 2-a

Capacitatea de control

ART. 10

Capacitatea de control a directorilor direcţiilor de inspecţie se evaluează în funcţie de următorii indicatori:

a) capacitatea de identificare şi înlăturare a deficienţelor, prin măsuri adecvate;

b) gestionarea situaţiilor de criză;

c) ritmicitatea în efectuarea verificărilor privind activitatea direcţiei pe care o conduce şi modul de îndeplinire a atribuţiilor delegate.

SECŢIUNEA a 3-a

Capacitatea de coordonare

ART. 11

Capacitatea de coordonare a directorilor direcţiilor de inspecţie se apreciază în funcţie de următorii indicatori:

a) capacitatea de organizare şi motivare a personalului;

b) preocuparea pentru unificarea practicilor la nivelul direcţiei pe care o conduce;

c) aptitudinea de valorificare a potenţialului profesional al personalului din subordine.

SECŢIUNEA a 4-a

Capacitatea decizională şi asumarea răspunderii

ART. 12

Capacitatea decizională şi de asumare a răspunderii de către directorii direcţiilor de inspecţie se evaluează în funcţie de următorii indicatori:

a) iniţiativa în luarea deciziilor;

b) capacitatea de adaptare rapidă;

c) asumarea măsurilor dispuse şi a efectelor acestora;

d) disponibilitatea pentru îndeplinirea unor atribuţii suplimentare sau delegate;

e) rezistenţa la stres.

SECŢIUNEA a 5-a

Comportamentul şi comunicarea

ART. 13

Comportamentul şi comunicarea directorilor direcţiilor de inspecţie se evaluează în funcţie de următorii indicatori:

a) comportamentul şi comunicarea cu inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct, cu ceilalţi conducători ai structurilor funcţionale ale Inspecţiei Judiciare, cu inspectorii judiciari şi celălalt personal al Inspecţiei Judiciare, cu alte instituţii şi mass-media;

b) asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul Inspecţiei Judiciare;

c) transparenţa actului decizional;

d) obiectivitatea şi imparţialitatea în luarea deciziilor.

SECŢIUNEA a 6-a

Integritatea

ART. 14

Integritatea directorilor direcţiilor de inspecţie se apreciază în funcţie de indicatorii prevăzuţi la art. 6 lit. a), c) şi d).

CAPITOLUL IV

Comisiile de evaluare

ART. 15

(1) Inspectorii judiciari de la fiecare direcţie, care fac parte din comisiile de evaluare, sunt desemnaţi de colegiul de conducere al Inspecţiei Judiciare pe durata unui ciclu de evaluare, cuprins între prima zi a anului calendaristic în care începe procedura de evaluare şi data finalizării acesteia.

(2) Colegiul de conducere desemnează, în modalitatea prevăzută la alin. (1), câte un preşedinte supleant şi câte 2 membri supleanţi. Supleanţii participă la activitatea de evaluare în cazul imposibilităţii obiective de exercitare a atribuţiilor de către un membru titular corespunzător.

(3) Membrii desemnaţi ai comisiilor de evaluare, inclusiv membrii supleanţi, pot fi revocaţi pentru neîndeplinirea atribuţiilor ce le revin sau îndeplinirea necorespunzătoare a acestora, în mod similar desemnării acestora.

(4) Evaluarea activităţii profesionale a inspectorilor judiciari membri ai comisiei de evaluare este realizată de o comisie formată din inspectorul-şef, respectiv inspectorul-şef adjunct şi membrii supleanţi.

ART. 16

(1) Preşedintele comisiei de evaluare a activităţii profesionale a inspectorilor judiciari cu funcţii de execuţie care au calitatea de judecător este inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare.

(2) Preşedintele comisiei de evaluare a activităţii profesionale a inspectorilor judiciari cu funcţii de execuţie care au calitatea de procuror este inspectorul-şef adjunct al Inspecţiei Judiciare.

(3) Comisia de evaluare funcţionează cu participarea tuturor membrilor şi hotărăşte cu majoritatea voturilor acestora.

(4) Culegerea datelor şi informaţiilor necesare evaluării, precum şi constatările preliminare pot fi făcute de oricare dintre membrii comisiei de evaluare.

(5) În cazul în care un membru ales al comisiei de evaluare se află în imposibilitatea de a exercita atribuţiile de evaluator, din motive obiective, evaluarea se va efectua după înlocuirea acestuia cu membrul supleant corespunzător.

(6) Există incompatibilitate între membrii comisiei de evaluare şi persoana evaluată în următoarele situaţii:

a) când unul dintre membrii comisiei de evaluare este soţ, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu cel evaluat;

b) când există sau a existat în perioada de 5 ani înainte de evaluare un litigiu între unul dintre membrii comisiei de evaluare şi cel evaluat;

c) în alte situaţii în care, în mod obiectiv, imparţialitatea membrilor comisiei ar putea fi afectată.

(7) În situaţiile prevăzute la alin. (6), membrul comisiei de evaluare care este incompatibil este înlocuit de membrul supleant corespunzător.

(8) Dispoziţiile alin. (3) - (7) sunt aplicabile în mod corespunzător şi pentru evaluarea activităţii profesionale a directorilor direcţiilor de inspecţie.

CAPITOLUL V

Procedura de evaluare

ART. 17

(1) Evaluarea inspectorilor judiciari şi a directorilor direcţiilor de inspecţie se efectuează anual şi se finalizează, de regulă, în luna martie a anului următor.

(2) Evaluarea activităţii profesionale a inspectorilor judiciari şi a directorilor direcţiilor de inspecţie se desfăşoară continuu pe parcursul perioadei de evaluare.

(3) Etapele procesului de evaluare prevăzute la art. 1 alin. (2) se definesc după cum urmează:

a) evaluarea continuă constă în culegerea datelor care conţin rezultatele activităţii profesionale a persoanei evaluate, prin raportare la criteriile şi indicatorii de evaluare;

b) autoevaluarea cuprinde autoanaliza efectuată de persoana evaluată cu privire la activitatea desfăşurată în perioada supusă evaluării, precum şi autoaprecierea realizată prin notarea motivată de către acesta a fiecărui criteriu şi indicator de evaluare;

c) interviul de evaluare reprezintă discuţia dintre persoana evaluată şi membrii comisiei de evaluare cu privire la aspectele rezultate din evaluarea continuă şi autoevaluare;

d) acordarea calificativului este etapa finală a procesului de evaluare, în cadrul căreia se efectuează analiza şi notarea motivată de către membrii comisiei de evaluare a fiecărui criteriu şi indicator de evaluare, prin raportul de evaluare.

ART. 18

(1) Raportul de evaluare cuprinde descrierea activităţilor desfăşurate de comisia de evaluare, analiza şi nota acordată la fiecare criteriu şi indicator de evaluare, recomandările făcute celui evaluat, precum şi calificativul acordat.

(2) Fiecare indicator se notează cu note cuprinse între 1 şi 10, iar fiecare notă acordată se motivează, făcându-se, dacă este cazul, recomandările necesare.

(3) Nota acordată la fiecare criteriu de evaluare reprezintă media aritmetică a notelor acordate la indicatorii corespunzători acestui criteriu.

(4) Calificativul se acordă în funcţie de media aritmetică a notelor obţinute de cel evaluat la fiecare criteriu de evaluare, astfel:

a) de la 9 inclusiv la 10 - calificativul "Foarte bine";

b) de la 7 inclusiv la 9 - calificativul "Bine";

c) de la 5 inclusiv la 7 - calificativul "Satisfăcător";

d) sub nota 5 - calificativul "Nesatisfăcător".

ART. 19

(1) Raportul de evaluare se întocmeşte în 3 exemplare, dintre care unul se comunică celui evaluat, unul se păstrează la Compartimentul pentru resurse umane al Inspecţiei Judiciare, iar unul se comunică Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a fi ataşat la mapa profesională a persoanei evaluate.

(2) Persoana evaluată poate formula obiecţiuni cu privire la constatările din cuprinsul raportului de evaluare, precum şi în legătură cu modul de notare şi acordare a calificativului, în termen de 15 zile de la primirea raportului.

(3) Obiecţiunile se depun la comisia de evaluare, care se pronunţă în termen de 15 zile de la data depunerii.

(4) Raportul de evaluare se modifică în mod corespunzător în cazul în care obiecţiunile sunt admise.

(5) Raportul de evaluare modificat sau, după caz, soluţia de respingere a obiecţiilor se comunică persoanei evaluate.

---------------