Text extras din aplicatia LexExpert dezvoltata de CIN Piatra-Neamț
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată
privind organizarea judiciară
Text în vigoare
începând cu data de 19 august 2020
Text actualizat prin
produsul informatic legislativ LEX EXPERT în baza actelor normative
modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 19
august 2020.
Organizarea
judiciară se instituie având ca finalitate asigurarea respectării drepturilor și a libertăților fundamentale
ale persoanei prevăzute, în principal, în următoarele documente: Carta internațională a drepturilor omului, Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Convenția
Organizației Națiunilor
Unite asupra drepturilor copilului și Carta
drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, precum și
pentru garantarea respectării Constituției și a legilor țării.
Organizarea
judiciară are, de asemenea, ca obiectiv de bază asigurarea respectării
dreptului la un proces echitabil și judecarea
proceselor de către instanțe judecătorești
în mod imparțial și
independent de orice influențe extranee.
TITLUL I
Dispoziții generale
CAPITOLUL I
Principiile
organizării judiciare
ART. 1
(1) Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție
și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.
(2) Consiliul
Superior al Magistraturii este garantul independenței
justiției.
(3) Ministerul
Public își exercită atribuțiile
prin procurori constituiți în parchete, în condițiile legii.
ART. 2
(1) Justiția se înfăptuiește de către
judecători în numele legii, este unică, imparțială și egală pentru toți.
(2) Justiția se realizează prin următoarele instanțe
judecătorești:
a) Înalta Curte de Casație și Justiție;
b) curți de apel;
c) tribunale;
d) tribunale
specializate;
e) instanțe militare;
f) judecătorii.
ART. 3
Competența organelor judiciare și procedura
judiciară sunt stabilite de lege.
ART. 4
(1) În activitatea
judiciară Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de
drept, precum și drepturile și
libertățile cetățenilor.
(2) Parchetele funcționează pe lângă instanțele
de judecată, conduc și supraveghează activitatea de
cercetare penală a poliției judiciare, în condițiile legii.
ART. 5
Ministerul Justiției asigură buna organizare și
administrare a justiției ca serviciu public.
CAPITOLUL II
Accesul la justiție
ART. 6
(1) Orice persoană
se poate adresa justiției pentru apărarea
drepturilor, a libertăților și
a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului său la un proces echitabil.
(2) Accesul la justiție nu poate fi îngrădit.
ART. 7
(1) Toate persoanele
sunt egale în fața legii, fără privilegii și fără discriminări.
(2) Justiția se realizează în mod egal pentru toți, fără deosebire de rasă, naționalitate,
origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, opinie, apartenență politică, avere, origine ori condiție socială sau de orice alte criterii
discriminatorii.
(3) Configurația sălii de judecată trebuie să reflecte
principiul egalității de arme în ceea ce privește așezarea judecătorului,
procurorilor și avocaților.
ART. 8
Asistența judiciară internațională se solicită sau
se acordă în condițiile prevăzute de lege, de
tratatele internaționale la care România este parte
sau, după caz, pe bază de reciprocitate.
ART. 9
Hotărârile Secției pentru judecători, respectiv ale Secției pentru procurori ale Consiliului Superior al
Magistraturii, în orice alte situații decât cele
prevăzute la art. 134 alin. (3) din Constituția
României, republicată, în care Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește rolul de instanță de
judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor, pot fi atacate la secția
de contencios administrativ a curții de apel
competente, conform dreptului comun.
CAPITOLUL III
Dispoziții generale privind procedura judiciară
ART. 10
Toate persoanele au
dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, de către o instanță imparțială și independentă, constituită potrivit legii.
ART. 11
Activitatea de
judecată se desfășoară cu respectarea principiilor
distribuirii aleatorii a dosarelor și continuității, cu excepția situațiilor în care judecătorul nu poate participa la
judecată din motive obiective.
ART. 11^1
(1) Activitatea de
judecată se suspendă pe perioada decretării stării de asediu sau a stării de urgență, în condițiile art. 93
din Constituția României, republicată.
(2) Pe durata stării
de asediu sau a stării de urgență, activitatea de
judecată poate continua doar în situații excepționale, de urgență
deosebită, temeinic justificate, referitoare la protecția
relațiilor de familie și la
măsurile dispuse prin decret emis de Președintele
României cu privind la instituirea stării excepționale*).
(3) Cauzele care se
vor judeca pentru fiecare categorie de instanțe vor
fi stabilite, în mod exhaustiv, doar de Consiliul Superior al Magistraturii,
după consultarea colegiilor de conducere ale curților
de apel, pentru curțile de apel, tribunale și judecătorii, respectiv a Colegiului de conducere al
Înaltei Curți de Casație și Justiție.
(4) Pe durata stării
de asediu sau a stării de urgență, în cauzele în care
s-a dispus măsura arestării preventive sau în cauzele în care părțile execută pedeapsa în regim privativ de libertate, ședințele de judecată se vor desfășura
prin videoconferință.
(5) Pe durata stării
de asediu sau a stării de urgență, termenele de prescripție, cele procedurale și
cele de decădere nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă.
#CIN
*) Sintagma cu privind
la instituirea stării excepționale" nu este
corectă din punct de vedere gramatical, însă ea este reprodusă conform completării
efectuate prin articolul unic din Legea nr. 120/2020, completare publicată la
pagina 2 din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 10 iulie
2020.
ART. 12
Ședințele de judecată sunt publice, în afară de cazurile prevăzute de lege. Pronunțarea hotărârilor se face în ședință
publică, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.
ART. 13
(1) Ședințele de judecată se înregistrează prin mijloace
tehnice video sau audio.
(2) În cursul ședinței de judecată, grefierul ia note cu privire la desfășurarea procesului. Părțile
pot cere citirea notelor și vizarea lor de către președinte.
(3) După terminarea ședinței de judecată, participanții
la proces primesc, la cerere, câte o copie de pe notele grefierului.
ART. 14
(1) Procedura
judiciară se desfășoară în limba română.
(2) Cetățenii români aparținând minorităților naționale au
dreptul să se exprime în limba maternă, în fața instanțelor de judecată, în condițiile
prezentei legi.
(3) În cazul în care
una sau mai multe părți solicită să se exprime în
limba maternă, instanța de judecată trebuie să
asigure, în mod gratuit, folosirea unui interpret sau traducător autorizat.
(4) În situația în care toate părțile
solicită sau sunt de acord să se exprime în limba maternă, instanța
de judecată trebuie să asigure exercitarea acestui drept, precum și buna administrare a justiției,
cu respectarea principiilor contradictorialității, oralității și publicității.
(5) Cererile și actele procedurale se întocmesc numai în limba română.
(6) Dezbaterile
purtate de părți în limba maternă se înregistrează,
consemnându-se în limba română. Obiecțiunile
formulate de cei interesați cu privire la traduceri și consemnarea acestora se rezolvă de instanța
de judecată până la încheierea dezbaterilor din acel dosar, consemnându-se în
încheierea de ședință.
(7) Interpretul sau
traducătorul va semna pe toate actele întocmite, pentru conformitate, atunci
când acestea au fost redactate sau consemnarea s-a făcut în baza traducerii
sale.
ART. 15
Dreptul la apărare
este garantat. În tot cursul procesului, părțile au
dreptul să fie reprezentate sau, după caz, asistate de un apărător, ales sau
numit din oficiu, potrivit legii.
ART. 16
(1) Hotărârile judecătorești trebuie respectate și
duse la îndeplinire în condițiile legii.
(2) Hotărârile judecătorești pot fi desființate
sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege și
exercitate conform dispozițiilor legale.
(3) Hotărârile judecătorești trebuie redactate în termen de cel mult 30 de
zile de la data pronunțării. În cazuri temeinic
motivate, termenul poate fi prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori.
ART. 17
(1) În cazul
completului format din 2 judecători, dacă aceștia nu
ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunța,
procesul se judecă din nou în complet de divergență,
în condițiile legii.
(2) Completul de divergență se constituie prin includerea, în completul de
judecată, a judecătorului din planificarea de permanență.
TITLUL II
Instanțele judecătorești
CAPITOLUL I
Înalta Curte de Casație și Justiție
SECȚIUNEA 1
Organizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție
ART. 18
(1) În România funcționează o singură instanță
supremă, denumită Înalta Curte de Casație și Justiție, cu personalitate
juridică și cu sediul în capitala țării.
(2) Înalta Curte de Casație și Justiție
asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de
către celelalte instanțe judecătorești,
potrivit competenței sale.
(3) Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție
are calitatea de ordonator principal de credite.
(4) Cheltuielile
necesare funcționării se finanțează
din bugetul de stat.
ART. 19
(1) Înalta Curte de Casație și Justiție
se compune din: președinte, 2 vicepreședinți,
4 președinți de secții și judecători.
(2) Înalta Curte de Casație și Justiție
este organizată în 4 secții - Secția
I civilă, Secția a II-a civilă, Secția
penală, Secția de contencios administrativ și fiscal și Secțiile
Unite, cu competență proprie.
(2^1) În cadrul
Înaltei Curți de Casație și Justiție funcționează
Completul pentru soluționarea recursului în interesul
legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și completurile de 5 judecători.
(3) La începutul
fiecărui an, Colegiul de conducere al Înaltei Curți
de Casație și Justiție, la propunerea președintelui
sau a vicepreședintelui acesteia, poate aproba înființarea de complete specializate în cadrul secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție,
în funcție de numărul și
natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecărei secții,
precum și de specializarea judecătorilor și necesitatea valorificării experienței
profesionale a acestora.
(4) Desemnarea
judecătorilor în compunerea completelor competente să judece recursul în
interesul legii, precum și a completelor competente
să soluționeze sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor
chestiuni de drept se va realiza în funcție de
specializarea completelor de judecată din care aceștia
fac parte.
ART. 20
(1) În cadrul
Înaltei Curți de Casație și Justiție funcționează
magistrați-asistenți, stabiliți
prin statul de funcții.
(2) Înalta Curte de Casație și Justiție
cuprinde în structură Cancelaria, direcții, servicii și birouri, cu personalul stabilit prin statul de funcții.
SECȚIUNEA a 2-a
Competența Înaltei Curți de Casație
și Justiție
ART. 21
(1) Secția I civilă, Secția a II-a
civilă și Secția de
contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă recursurile
împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel și a altor
hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum și
recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătorești, de orice natură, care nu pot fi atacate pe
nicio altă cale, iar cursul judecății a fost
întrerupt în fața curților
de apel.
(2) Hotărârea de
respingere a cererii de înaintare a excepției de neconstituționalitate, pronunțată
de ultima instanță, este supusă căii de atac a
recursului.
(3) Secția I civilă, Secția a II-a
civilă și Secția de
contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă printr-un
complet diferit al acestora recursul formulat împotriva hotărârilor pronunțate de aceste secții, prin
care a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale.
ART. 22
Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție
judecă:
a) în primă instanță, procesele și cererile
date prin lege în competența de primă instanță a Înaltei Curți de Casație și Justiție;
b) apelurile
împotriva hotărârilor penale pronunțate în primă instanță de curțile de apel și de Curtea Militară de Apel;
c) contestațiile împotriva hotărârilor penale pronunțate în primă instanță de curțile de apel, de Curtea Militară de Apel și de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție;
d) apelurile
declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătorești,
de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecății a fost întrerupt în fața
curților de apel;
e) recursurile în casație împotriva hotărârilor definitive, în condițiile prevăzute de lege;
f) sesizările în
vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru
dezlegarea unei probleme de drept.
ART. 23
(1) Secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție,
în raport cu competența fiecăreia, soluționează:
a) cererile de
strămutare, pentru motivele prevăzute în codurile de procedură;
b) conflictele de competență, în cazurile prevăzute de lege;
c) orice alte cereri
prevăzute de lege.
(2) *** Abrogat
ART. 24
(1) Completele de 5
judecători judecă apelurile împotriva hotărârilor pronunțate
în primă instanță de Secția
penală a Înaltei Curți de Casație
și Justiție, judecă
recursurile în casație împotriva hotărârilor pronunțate în apel de completele de 5 judecători după
admiterea în principiu, soluționează contestațiile împotriva încheierilor pronunțate
în cursul judecății în primă instanță
de Secția penală a Înaltei Curți
de Casație și Justiție, soluționează cauzele în
materie disciplinară potrivit legii și alte cauze
date în competența lor prin lege.
(2) Completurile de
5 judecători soluționează și
recursurile împotriva hotărârilor de respingere a cererilor de sesizare a Curții Constituționale, pronunțate de un alt complet de 5 judecători.
ART. 24^1 ***
Abrogat
ART. 25
Înalta Curte de Casație și Justiție
se constituie în Secții Unite pentru:
a) *** Abrogată
b) soluționarea, în condițiile
prezentei legi, a sesizărilor privind schimbarea jurisprudenței
Înaltei Curți de Casație și Justiție;
c) sesizarea Curții Constituționale pentru
controlul constituționalității legilor înainte de
promulgare.
ART. 26
Dacă o secție a Înaltei Curți de Casație și Justiție
consideră că este necesar să revină asupra propriei jurisprudențe,
întrerupe judecata și sesizează Secțiile
Unite ale Înaltei Curți de Casație
și Justiție, care judecă cu
citarea părților din dosarul a cărui judecată a fost
întreruptă. După ce Secțiile Unite s-au pronunțat asupra sesizării privind schimbarea jurisprudenței, judecata continuă.
ART. 27
(1) La sfârșitul fiecărui an, Înalta Curte de Casație
și Justiție, în Secții Unite, stabilește cazurile
în care este necesară îmbunătățirea legislației și le comunică
ministrului justiției.
(2) Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție
poate încuviința ca judecătorii să se informeze la
sediul instanțelor asupra aspectelor privind
aplicarea corectă și unitară a legii, făcând
cunoscută jurisprudența Înaltei Curți
de Casație și Justiție, și să constate situații care justifică propuneri de îmbunătățire
a legislației.
SECȚIUNEA a 3-a
Conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție
ART. 28
(1) Conducerea
Înaltei Curți de Casație și Justiție se exercită de președinte, 2 vicepreședinți și colegiul de conducere.
(2) Președintele reprezintă Înalta Curte de Casație
și Justiție în relațiile interne și internaționale.
(3) Președintele, vicepreședinții și câte 2 judecători de la fiecare secție,
aleși pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a
judecătorilor, constituie Colegiul de conducere al Înaltei Curți
de Casație și Justiție. Când se dezbat probleme economico-financiare
și administrative, la ședințele
colegiului de conducere participă managerul economic al Înaltei Curți de Casație și Justiție, care are vot
consultativ. La ședințele colegiilor de conducere pot
participa și președinții de
secții.
ART. 29
(1) Colegiul de
conducere al Înaltei Curți de Casație
și Justiție are următoarele
atribuții:
a) aprobă Regulamentul
privind organizarea și funcționarea
administrativă, precum și statele de funcții și de personal ale
Înaltei Curți de Casație și Justiție;
b) *** Abrogată
c) propune Secției pentru judecători a Consiliului Superior al
Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea și
încetarea din funcție a magistraților-asistenți;
d) organizează și supraveghează rezolvarea petițiilor,
în condițiile legii;
e) propune proiectul
de buget al Înaltei Curți de Casație
și Justiție;
f) exercită alte atribuții prevăzute în Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a
Înaltei Curți de Casație și Justiție.
(2) Colegiul de
conducere al Înaltei Curți de Casație
și Justiție este prezidat
de către președinte, iar în lipsa acestuia, de către
un vicepreședinte.
(3) Colegiul de
conducere al Înaltei Curți de Casație
și Justiție se întrunește trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la
convocarea președintelui Înaltei Curți
de Casație și Justiție, a unuia dintre vicepreședinți
sau la solicitarea a cel puțin 3 dintre membrii săi.
(4) Hotărârile
Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție
se adoptă cu votul majorității membrilor săi.
(5) Colegiul de
conducere nu va putea adopta Regulamente sau hotărâri prin care să adauge la dispozițiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi
neclare sau incomplete.
ART. 30
Adunarea generală a
judecătorilor Înaltei Curți de Casație
și Justiție se întrunește pentru:
a) aprobarea
raportului anual de activitate, care se dă publicității;
b) aprobarea
bugetului Înaltei Curți de Casație
și Justiție, cu avizul consultativ
al Ministerului Finanțelor Publice;
c) alegerea celor 2
membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, în condițiile
legii.
ART. 30^1
(1) Semestrial sau
ori de câte ori este nevoie, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau unul dintre
judecătorii anume desemnați de către acesta verifică
modul de punere în aplicare în cadrul Centrului Național
de Interceptare a Comunicațiilor prevăzut de art. 8
alin. 2 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații,
cu modificările și completările ulterioare, a
supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală.
(2) Verificarea
prevăzută la alin. (1) se face în condițiile
prevăzute prin Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți
de Casație și Justiție. Raportul întocmit cu ocazia verificărilor va fi
făcut public, prin afișare pe site-ul oficial al
Înaltei Curți de Casație și Justiție.
SECȚIUNEA a 4-a
Completele de
judecată
ART. 31
(1) În materie
penală, completele de judecată se compun după cum urmează:
a) în cauzele date,
potrivit legii, în competența de primă instanță a Înaltei Curți de Casație și Justiție,
completul de judecată este format din 3 judecători;
b) pentru contestațiile împotriva hotărârilor pronunțate
de judecătorii de drepturi și libertăți
și judecătorii de cameră preliminară de la curțile de apel și Curtea
Militară de Apel, completul de judecată este format din 2 judecători;
c) pentru apelurile
împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de curțile de apel și de Curtea Militară de Apel, completul de judecată este
format din 3 judecători;
d) pentru contestațiile împotriva hotărârilor pronunțate
de judecătorii de drepturi și libertăți
și judecătorii de cameră preliminară de la Înalta
Curte de Casație și Justiție, completul de judecată este format din 2
judecători;
e) pentru contestațiile împotriva încheierilor pronunțate
în cursul judecății în primă instanță
de curțile de apel și
Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători;
f) pentru contestațiile prevăzute în art. 250^1 alin. (1) din Codul
de procedură penală împotriva încheierilor pronunțate
în cursul judecății în apel de curțile
de apel și Curtea Militară de Apel, completul de
judecată este format din 3 judecători;
g) pentru judecarea
recursurilor în casație împotriva deciziilor pronunțate în apel de curțile de
apel și de Secția penală a
Înaltei Curți de Casație și Justiție, după admiterea în
principiu, completul de judecată este format din 3 judecători;
h) pentru
recursurile împotriva încheierilor prin care curțile
de apel și Curtea Militară de Apel resping cererile
de sesizare a Curții Constituționale,
completul de judecată este format din 3 judecători.
(2) În celelalte
materii, completele de judecată se compun din 3 judecători ai aceleiași secții.
(3) Dacă numărul de
judecători necesar formării completului de judecată nu se poate asigura, acesta
se constituie cu judecători de la celelalte secții, numiți, prin tragere la sorți, de
către președintele sau unul dintre cei 2 vicepreședinți ai Înaltei Curți
de Casație și Justiție.
ART. 31^1
Procedura de
judecată în cameră preliminară se desfășoară de un
judecător din completul prevăzut la art. 31 alin. (1) lit. a).
ART. 32
(1) La începutul
fiecărui an, la propunerea președintelui sau a vicepreședinților Înaltei Curți
de Casație și Justiție, Colegiul de conducere aprobă numărul și compunerea completurilor de 5 judecători.
(2) În materie
penală, completurile de 5 judecători sunt formate din judecători din cadrul Secției penale a Înaltei Curți de
Casație și Justiție.
(3) În alte materii
decât cea penală, completurile de 5 judecători sunt formate din judecători specializați, în funcție de
natura cauzelor.
(4) Judecătorii care
fac parte din aceste completuri sunt desemnați, prin
tragere la sorți, în ședință
publică, de președintele sau, în lipsa acestuia, de
unul dintre cei 2 vicepreședinți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție. Schimbarea membrilor
completurilor se face în mod excepțional, pe baza
criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a
Înaltei Curți de Casație și Justiție.
(5) Completul de 5
judecători este prezidat de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, de unul dintre cei 2
vicepreședinți sau de președinții
de secție atunci când aceștia
fac parte din complet, desemnați potrivit alin. (4).
(6) În cazul în care
niciunul dintre aceștia nu a fost desemnat să facă
parte din completurile de 5 judecători, completul este prezidat, prin rotație, de fiecare judecător, în ordinea vechimii în
magistratură a acestora.
(7) Cauzele care
intră în competența completurilor de 5 judecători
sunt repartizate aleatoriu în sistem informatizat.
ART. 33
(1) Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție
sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreședinți
prezidează Secțiile Unite, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, precum și Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept,
Completul de 5 judecători și orice complet în cadrul secțiilor, când participă la judecată.
(2) *** Abrogat
(3) Președinții de secții pot prezida
orice complet de judecată din cadrul secției, iar ceilalți judecători prezidează prin rotație.
ART. 34
În cazul în care
Înalta Curte de Casație și Justiție judecă în Secții Unite,
la judecată trebuie să ia parte cel puțin două treimi
din numărul judecătorilor în funcție. Decizia poate
fi luată numai cu majoritatea voturilor celor prezenți.
CAPITOLUL II
Curțile de apel, tribunalele, tribunalele specializate și
judecătoriile
SECȚIUNEA 1
Organizarea curților de apel, a tribunalelor, a tribunalelor
specializate și a judecătoriilor
#CIN
NOTĂ:
Conform
art. 76 din Legea nr. 76/2012, până la organizarea instanțelor
de tutelă și familie, judecătoriile sau, după caz,
tribunalele ori tribunalele specializate pentru minori și
familie vor îndeplini rolul de instanțe de tutelă și familie, având competența
stabilită potrivit Codului civil, Codului de procedură civilă, prezentei legi, precum
și reglementărilor speciale în vigoare.
ART. 35
(1) Curțile de apel sunt instanțe cu
personalitate juridică, în circumscripția cărora funcționează mai multe tribunale și
tribunale specializate, potrivit anexei nr. 1 care face parte integrantă din
prezenta lege.
(2) În cadrul curților de apel funcționează, în
raport cu complexitatea și numărul cauzelor, secții sau, după caz, completuri specializate pentru cauze
civile, cauze cu profesioniști, cauze penale, cauze
cu minori și de familie, cauze de contencios
administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de
muncă și asigurări sociale, insolvență,
concurență neloială sau pentru alte materii, precum și completuri specializate pentru cauze maritime și fluviale.
ART. 36
(1) Tribunalele sunt
instanțe cu personalitate juridică, organizate la
nivelul fiecărui județ și
al municipiului București, și
au, de regulă, sediul în municipiul reședință de județ.
(2) În circumscripția fiecărui tribunal sunt cuprinse toate
judecătoriile din județ sau, după caz, din municipiul
București.
(3) În cadrul
tribunalelor funcționează, în raport cu complexitatea
și numărul cauzelor, secții
sau, după caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze cu profesioniști, cauze penale, cauze cu minori și de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, insolvență,
concurență neloială sau pentru alte materii, precum și completuri specializate pentru cauze maritime și fluviale.
ART. 37
(1) În domeniile
prevăzute de art. 36 alin. (3) se pot înființa
tribunale specializate.
(2) Tribunalele
specializate sunt instanțe fără personalitate
juridică, care pot funcționa la nivelul județelor și al municipiului București și au, de regulă,
sediul în municipiul reședință de județ.
(3) Tribunalele
specializate preiau cauzele de competența
tribunalului în domeniile în care funcționează.
(4) Cauzele aflate
în curs de judecată la data începerii funcționării
tribunalelor specializate, potrivit art. 142 alin. (1), se vor trimite
acestora, pe cale administrativă, din oficiu, spre soluționare.
Tribunalul specializat este competent și în caz de
trimitere spre rejudecare.
ART. 38
(1) Judecătoriile
sunt instanțe fără personalitate juridică, organizate
în județe și în sectoarele
municipiului București, potrivit anexei nr. 1.
(2) Localitățile care fac parte din circumscripțiile
judecătoriilor din fiecare județ se stabilesc, cu
avizul conform al ministrului justiției, prin
hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 39
(1) În raport cu
natura și numărul cauzelor, în cadrul judecătoriilor
se pot înființa secții sau
complete specializate.
(2) În cadrul
judecătoriilor se vor organiza secții sau complete
specializate pentru minori și familie.
ART. 40
(1) Completele și secțiile specializate pentru
minori și familie, precum și
tribunalele specializate pentru minori și familie
judecă atât infracțiunile săvârșite
de minori, cât și infracțiunile
săvârșite asupra minorilor.
(2) Când în aceeași cauză sunt mai mulți inculpați, unii minori și alții majori, și nu este posibilă
disjungerea, competența aparține
tribunalului specializat pentru minori și familie.
(3) Dispozițiile Codului de procedură penală se aplică în mod
corespunzător.
ART. 41*)
(1) Secțiile curților de apel și ale instanțelor din circumscripția acestora se înființează,
la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanțe,
prin hotărâre a Secției pentru judecători a
Consiliului Superior al Magistraturii. Completurile specializate ale secțiilor curților de apel și ale instanțelor din circumscripția acestora se înființează
de președintele instanței,
la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanțe.
(2) Componența secțiilor și completelor specializate se stabilește
de colegiul de conducere al instanței, în raport cu
volumul de activitate, ținându-se seama de
specializarea judecătorului.
(3) În mod excepțional, în situația în care
în cadrul unei secții nu se poate constitui un
complet de judecată, colegiul de conducere al instanței
poate dispune participarea unor judecători de la alte secții.
#CIN
*) Reproducem mai jos
prevederile art. 60 din anexa nr. 1 la Decretul Președintelui
României nr. 240/2020.
ART. 60
Dacă, din motive
generate de pandemia de COVID-19, numărul de judecători necesar formării
completului de judecată în cadrul unei secții nu se
poate asigura, președintele instanței
sau înlocuitorul acestuia, prin derogare de la prevederile art. 41 alin. (3)
din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, dispune
participarea unor judecători de la alte secții ale instanței, desemnați prin tragere
la sorți."
ART. 42
În raport cu volumul
de activitate, cu natura și complexitatea cauzelor
deduse judecății, pentru curțile
de apel, tribunale și judecătorii se pot înființa sedii secundare cu activitate permanentă în alte localități din județ sau în
municipiul București.
ART. 42^1
În cauzele maritime și fluviale, circumscripțiile
tribunalelor Constanța și Galați sunt următoarele:
a) Tribunalul Constanța: județele Constanța și Tulcea, marea
teritorială, Dunărea până la mila marină 64 inclusiv;
b) Tribunalul Galați: celelalte județe, Dunărea
de la mila marină 64 în amonte până la km 1.075.
SECȚIUNEA a 2-a
Conducerea instanțelor judecătorești
ART. 43
(1) Fiecare instanță judecătorească este condusă de un președinte care exercită atribuțiile
manageriale în scopul organizării eficiente a activității
acesteia.
(2) Președinții curților de apel și ai tribunalelor exercită, de asemenea, atribuții de coordonare și
control ale administrării instanței unde funcționează, precum și ale instanțelor din circumscripție.
(3) Președinții judecătoriilor și ai
tribunalelor specializate exercită și atribuții de administrare a instanței.
ART. 44
(1) Președinții curților de apel au
calitatea de ordonator secundar de credite, iar președinții
tribunalelor au calitatea de ordonator terțiar de credite.
(2) Pentru instanțele militare, Direcția instanțelor militare din cadrul Ministerului Apărării este
ordonator terțiar de credite.
ART. 45
(1) În funcție de volumul de activitate și
de complexitatea cauzelor, la curțile de apel, tribunale,
tribunale specializate, judecătoriile care își au
sediul în reședințele de județ,
precum și la judecătoriile din municipiul București, președintele poate fi
ajutat de 1 - 2 vicepreședinți, iar la celelalte
judecătorii, președintele poate fi ajutat de un vicepreședinte.
(2) La Curtea de
Apel București și la
Tribunalul București, președintele
poate fi ajutat de 1 - 3 vicepreședinți.
ART. 46
(1) Președinții și vicepreședinții instanțelor judecătorești iau măsuri pentru organizarea și buna funcționare a instanțelor pe care le conduc și,
după caz, a instanțelor din circumscripțiile
acestora, asigură și verifică respectarea obligațiilor statutare și a
regulamentelor de către judecători și personalul
auxiliar de specialitate.
(2) Verificările
efectuate personal de președinți sau vicepreședinți ori prin judecători anume desemnați trebuie să respecte principiile independenței judecătorilor și
supunerii lor numai legii, precum și autoritatea de
lucru judecat.
(3) Atribuțiile date prin lege sau prin regulament în competența președinților sau a vicepreședinților de instanțe nu
pot fi delegate colegiilor de conducere.
ART. 47
Președinții instanțelor desemnează judecătorii care
urmează să îndeplinească, potrivit legii, și alte atribuții decât cele privind activitatea de judecată.
ART. 48
Secțiile instanțelor judecătorești
sunt conduse de câte un președinte de secție.
ART. 49
(1) În cadrul
fiecărei instanțe judecătorești
funcționează un colegiu de conducere, care hotărăște cu privire la problemele generale de conducere
ale instanței și îndeplinește atribuțiile
prevăzute la art. 41.
(2) Colegiile de
conducere sunt formate dintr-un număr impar de membri și
au următoarea componență:
a) la curțile de apel și tribunale: președintele și 6 judecători, aleși pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a
judecătorilor;
b) la tribunale
specializate și judecătorii: președintele
și 2 sau 4 judecători, aleși
pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor.
(2^1) În cazul în
care, la judecătorii și tribunale specializate,
numărul judecătorilor este de 5 sau mai mic, atribuțiile
colegiului de conducere se exercită de președinte.
(2^2) Dispozițiile alin. (2^1) se aplică în mod corespunzător și în situațiile în care, din
motive obiective, colegiul de conducere nu se poate constitui.
(3) Hotărârile
colegiului de conducere se adoptă cu votul majorității
membrilor săi.
(4) La ședințele colegiilor de conducere pot participa și președinții de secții.
(5) La curțile de apel și tribunale,
când colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare
sau administrative, la ședințele acestuia participă și managerul economic al instanței,
cu vot consultativ.
(6) În funcție de problemele supuse dezbaterii, la ședințele colegiilor de conducere ale curților
de apel, ale tribunalelor și tribunalelor
specializate pot fi invitați și
judecători de la alte instanțe, care nu au drept de
vot.
(7) Membrii aleși ai colegiilor de conducere pot fi revocați
de adunările generale în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor prevăzute de lege.
(8) Colegiile de
conducere nu vor putea adopta hotărâri prin care să adauge la dispozițiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi
neclare sau incomplete.
ART. 50
(1) La instanțele judecătorești se
organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, adunări generale ale
judecătorilor.
(2) Adunările
generale ale judecătorilor se convoacă după cum urmează:
a) adunarea generală
a curții de apel și
adunarea generală a judecătorilor din circumscripția
acesteia - de președintele curții
de apel;
b) adunarea generală
a tribunalului și adunarea generală a judecătorilor din
circumscripția acestuia - de președintele
tribunalului;
c) adunarea generală
a tribunalului specializat - de președintele
acestuia;
d) adunarea generală
a judecătorilor - de președintele judecătoriei.
(3) Adunările
generale ale judecătorilor se convoacă și la
solicitarea unei treimi din numărul judecătorilor care fac parte din aceasta.
(4) Adunările
generale ale judecătorilor se pot convoca și de către
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, de către Secția
pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii sau de către colegiul
de conducere al instanței.
ART. 51
Adunările generale
ale judecătorilor, prevăzute la art. 50 alin. (1), au următoarele atribuții:
a) dezbat
activitatea anuală desfășurată de instanțe;
b) aleg, în condițiile legii, membrii Consiliului Superior al
Magistraturii;
c) dezbat probleme
de drept;
d) analizează
proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justiției
sau a Consiliului Superior al Magistraturii;
e) formulează puncte
de vedere la solicitarea Plenului sau, după caz, a secțiilor
Consiliului Superior al Magistraturii;
f) aleg și revocă membrii colegiilor de conducere;
g) inițiază procedura de revocare a membrilor Consiliului
Superior al Magistraturii, în condițiile prevăzute de
Legea nr. 317/2004*) privind Consiliul Superior al Magistraturii;
h) îndeplinesc alte atribuții prevăzute de lege sau regulamente.
------------
*) Legea nr.
317/2004 este republicată la pag. 22 - 32.
SECȚIUNEA a 3-a
Completele de
judecată
ART. 52
(1) Colegiile de
conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului,
urmărind asigurarea continuității completului.
Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepțional,
pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești.
(2) Completul de
judecată este prezidat, prin rotație, de unul dintre
membrii acestuia.
ART. 53*)
(1) Repartizarea
cauzelor pe complete de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem
informatizat.
(2) Cauzele
repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decât în condițiile prevăzute de lege.
(3) Sistemul de
repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată se auditează extern,
la fiecare 2 ani, sub conducerea Ministerului Justiției
și cu implicarea societății
civile și a organizațiilor
profesionale ale magistraților. Concluziile auditului
sunt publice.
#CIN
*) Reproducem mai jos
prevederile art. 185 alin. (3) din Legea nr. 85/2014.
(3)
Prin derogare de la prevederile art. 53 din Legea nr. 304/2004, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, toate
dosarele formate potrivit prevederilor alin. (2) vor fi repartizate
judecătorului-sindic desemnat conform sistemului de repartizare aleatorie în
primul dosar înregistrat în sistemul informatizat al instanțelor."
ART. 54
(1) Cauzele date,
potrivit legii, în competența de primă instanță a judecătoriei, tribunalului și
curții de apel se judecă în complet format dintr-un
judecător, cu excepția cauzelor privind conflictele
de muncă și de asigurări sociale. În condițiile prevăzute la art. 23 alin. (1^1) din Legea nr.
303/2004 privind statutul judecătorilor și
procurorilor, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, judecătorii stagiari pot asista, în condițiile legii, la ședințele de
judecată ale completurilor formate din judecători definitivi.
(1^1) Contestațiile formulate împotriva hotărârilor pronunțate în materie penală de către judecătorii și tribunale în cursul judecății
în primă instanță, de către judecătorii de drepturi și libertăți și
judecătorii de cameră preliminară de la aceste instanțe
se soluționează în complet format din 2 judecători.
(1^2) *** Abrogat
(2) Apelurile și recursurile se judecă în complet format din 3
judecători*), cu excepția cazurilor în care legea
prevede altfel.
(3) *** Abrogat
(4) *** Abrogat
#CIN
*) Reproducem mai jos
prevederile art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018, cu modificările
ulterioare.
ART.
VI
(1)
Dispozițiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor în complet format
din 3 judecători se aplică apelurilor formulate în procese pornite începând cu
data de 1 ianuarie 2021. În procesele pornite începând cu data intrării în
vigoare a prezentei ordonanțe de urgență
și până la data de 31 decembrie 2020 inclusiv,
apelurile se judecă în complet format din 2 judecători.
(2)
În cauzele penale, dispozițiile art. 54 alin. (2) din
Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor în complet format
din 3 judecători se aplică la judecarea apelurilor în cauzele care au fost
înregistrate în primă instanță începând cu data de 1
ianuarie 2021. Apelurile formulate în cauzele penale înregistrate în primă instanță începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la data de 31 decembrie 2020 inclusiv se judecă în
complet format din 2 judecători."
ART. 55
(1) Completul pentru
soluționarea în primă instanță
a cauzelor privind conflictele de muncă și asigurări
sociale se constituie dintr-un judecător și 2 asistenți judiciari. Dispozițiile
art. 11 și ale art. 52 alin. (1) se aplică în mod
corespunzător.
(2) Asistenții judiciari participă la deliberări cu vot
consultativ și semnează hotărârile pronunțate. Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar
opinia separată se motivează.
(3) *** Abrogat
CAPITOLUL III
Instanțele militare
ART. 56
(1) Instanțele militare sunt:
a) tribunalele
militare;
b) Curtea Militară
de Apel București.
(2) Circumscripțiile instanțelor
militare sunt prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta
lege.
(3) Instanțele militare au, fiecare, statut de unitate
militară, cu indicativ propriu.
ART. 57
(1) Instanțele militare judecă la sediul acestora. Pentru
motive temeinice, instanța poate dispune ca judecata
să se desfășoare în alt loc.
(2) Instanțele militare pot judeca și
pe teritoriul altor state, militari români, membri ai unei forțe
multinaționale, în condițiile
în care, potrivit unei convenții internaționale,
pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicția
română.
ART. 58
(1) La ședințele de judecată, judecătorii și
procurorii militari sunt obligați să poarte uniforma
militară.
(2) *** Abrogat
(3) *** Abrogat
ART. 59
(1) În municipiile București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara funcționează
tribunale militare.
(2) Tribunalele
militare judecă procesele și cererile date prin lege
în competența lor.
(3) Tribunalul
militar este condus de un președinte ajutat de un vicepreședinte. Dispozițiile art.
49 - 51 se aplică în mod corespunzător, colegiile de conducere fiind formate
din președinte și doi
judecători.
ART. 60 *** Abrogat
ART. 61
(1) Curtea Militară de
Apel funcționează în municipiul București,
ca instanță unică, cu personalitate juridică, fiind
condusă de un președinte ajutat de un vicepreședinte. Dispozițiile art.
49 - 51 se aplică în mod corespunzător, colegiul de conducere fiind format din președinte și doi judecători.
(2) *** Abrogat
TITLUL III
Ministerul Public
CAPITOLUL I
Atribuțiile Ministerului Public
ART. 62
(1) Ministerul
Public își exercită atribuțiile
în temeiul legii și este condus de procurorul general
al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
(2) Procurorii își desfășoară activitatea
potrivit principiilor legalității, imparțialității și controlului
ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției, în condițiile legii.
(3) Procurorii
trebuie să respecte drepturile și libertățile
fundamentale, prezumția de nevinovăție,
dreptul la un proces echitabil, principiul egalității
de arme, independența instanțelor
și forța executorie a
hotărârilor judecătorești definitive. În comunicarea
publică, parchetele trebuie să respecte prezumția de nevinovăție, caracterul nepublic al urmăririi penale și dreptul nediscriminatoriu la informare.
(4) Parchetele sunt
independente în relațiile cu instanțele
judecătorești, precum și cu
celelalte autorități publice.
ART. 63
Ministerul Public
exercită, prin procurori, următoarele atribuții:
a) efectuează
urmărirea penală în cazurile și în condițiile prevăzute de lege și
participă, potrivit legii, la soluționarea
conflictelor prin mijloace alternative;
b) conduce și supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției judiciare, conduce și
controlează activitatea altor organe de cercetare penală;
c) sesizează instanțele judecătorești pentru
judecarea cauzelor penale, potrivit legii;
d) exercită acțiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege;
e) participă, în condițiile legii, la ședințele de
judecată;
f) exercită căile de
atac împotriva hotărârilor judecătorești, în condițiile prevăzute de lege;
g) apără drepturile și interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse
sub interdicție, ale dispăruților
și ale altor persoane, în condițiile
legii;
h) acționează pentru prevenirea și
combaterea criminalității, sub coordonarea
ministrului justiției, pentru realizarea unitară a
politicii penale a statului;
i) studiază cauzele
care generează sau favorizează criminalitatea, elaborează și
prezintă ministrului justiției propuneri în vederea
eliminării acestora, precum și pentru perfecționarea legislației în
domeniu;
j) verifică
respectarea legii la locurile de deținere preventivă;
k) exercită atribuțiile prevăzute de Legea contenciosului administrativ
nr. 554/2004, cu modificările și completările
ulterioare;
l) exercită orice
alte atribuții prevăzute de lege.
ART. 64
(1) Dispozițiile procurorului ierarhic superior, date în scris și în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru
procurorii din subordine.
(2) În soluțiile dispuse, procurorul este independent, în condițiile prevăzute de lege. Procurorul poate contesta la Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii,
în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor și procurorilor, intervenția
procurorului ierarhic superior, în orice formă, în efectuarea urmăririi penale
sau în adoptarea soluției.
(3) Soluțiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de
către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau
netemeinice.
(4) Lucrările
repartizate unui procuror pot fi trecute altui procuror în următoarele situații:
a) suspendarea sau
încetarea calității de procuror, potrivit legii;
b) în absența sa, dacă există cauze obiective care justifică urgența și care împiedică
rechemarea sa;
c) lăsarea cauzei în
nelucrare în mod nejustificat mai mult de 30 de zile.
(5) Procurorul poate
contesta la Secția pentru procurori a Consiliului
Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei
procurorilor, măsura dispusă, potrivit alin. (4), de procurorul ierarhic
superior.
ART. 65
(1) Procurorii din
fiecare parchet sunt subordonați conducătorului
parchetului respectiv.
(2) Conducătorul
unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeași circumscripție.
(3) Controlul
exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,
de procurorul-șef al Direcției
Naționale Anticorupție, de
procurorul-șef al Direcției
de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate
Organizată și Terorism sau de procurorul general al
parchetului de pe lângă curtea de apel asupra procurorilor din subordine se
poate realiza direct sau prin procurori anume desemnați.
ART. 66
(1) Ministerul
Public este autorizat să dețină și
să folosească mijloace adecvate pentru obținerea,
verificarea, prelucrarea, stocarea și descoperirea informațiilor privitoare la infracțiunile
date în competența parchetelor, în condițiile legii.
(2) Organele de poliție judiciară își desfășoară activitatea de cercetare penală, în mod
nemijlocit, sub conducerea și supravegherea
procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire dispozițiile
acestuia.
(3) Serviciile și organele specializate în culegerea, prelucrarea și arhivarea informațiilor au obligația de a pune, de îndată, la dispoziția
parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele și
toate informațiile, neprelucrate, deținute
în legătură cu săvârșirea infracțiunilor.
(4) Nerespectarea obligațiilor prevăzute la alin. (2) și
(3) atrage răspunderea juridică potrivit legii.
ART. 66^1
(1) În vederea desfășurării activităților
prevăzute de art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, în cadrul
Ministerului Public pot funcționa, prin detașare, ofițeri sau agenți de poliție judiciară, sub
directa conducere și controlul nemijlocit al
procurorilor, în limita posturilor aprobate potrivit legii.
(2) Detașarea ofițerilor și agenților de poliție judiciară se dispune, la solicitarea procurorului
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație
și Justiție, de către
ministrul afacerilor interne, pe o perioadă de cel mult 3 ani, cu posibilitatea
prelungirii din 3 în 3 ani, cu acordul acestora.
(3) Numirea în funcții a ofițerilor și agenților de poliție judiciară prevăzuți la
alin. (1) se face prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție.
(3^1) Nu pot ocupa funcția de ofițer sau agent de poliție judiciară, lucrători, informatori sau colaboratori,
chiar acoperiți, ai serviciilor de informații. Anterior numirii în funcție,
aceștia vor da o declarație
olografă pe propria răspundere că nu fac și nu au
făcut parte din serviciile de informații, că nu sunt și nu au fost colaboratori sau informatori ai acestora.
(4) Încetarea detașării ofițerilor și a agenților de poliție judiciară se poate dispune înaintea perioadei
prevăzute la alin. (2) prin ordin motivat al procurorului general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
(5) Pe durata detașării ofițerii și agenții de poliție
judiciară nu pot primi de la organele ierarhic superioare nicio însărcinare.
(6) Dispozițiile procurorilor sunt obligatorii pentru ofițerii și agenții
de poliție. Actele întocmite de aceștia
din dispoziția scrisă a procurorului sunt efectuate
în numele acestuia.
(7) Ofițerii și agenții
de poliție judiciară prevăzuți
la alin. (1) au drepturile și obligațiile
prevăzute de lege pentru ofițerii de poliție și agenții
de poliție, cu excepțiile
prevăzute în prezenta lege, și beneficiază, în mod
corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 11 și 23
din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte
drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor
categorii de personal din sistemul justiției,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.
45/2007, cu modificările și completările ulterioare.
(8) Ofițerii și agenții
de poliție judiciară detașați
în condițiile alin. (1) își
păstrează salarizarea avută la data detașării.
(9) Atribuțiile prevăzute de lege pentru ministrul afacerilor
interne privind drepturile și răspunderile ce revin ofițerilor și agenților
de poliție judiciară detașați
se exercită de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Atribuțiile privind acordarea gradelor profesionale
pentru ofițerii și agenții de poliție judiciară detașați se exercită de ministrul afacerilor interne, la
propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
(10) Dispozițiile art. 6 din Legea nr. 364/2004 privind
organizarea și funcționarea
poliției judiciare, republicată, cu modificările
ulterioare, se aplică în mod corespunzător în raport cu activitatea ofițerilor și agenților
de poliție judiciară.
(11) Pentru ofițerii și agenții
de poliție judiciară detașați
în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Direcției Naționale Anticorupție sunt aplicabile dispozițiile
prevăzute în legile speciale aplicabile acestora.
ART. 67
(1) Procurorul
participă la ședințele de judecată, în condițiile legii, și are rol
activ în aflarea adevărului.
(2) Procurorul este
liber să prezinte în instanță concluziile pe care le
consideră întemeiate, potrivit legii, ținând seama de
probele administrate în cauză. Procurorul poate contesta la Secția
pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii intervenția
procurorului ierarhic superior, pentru influențarea
în orice formă a concluziilor.
(3) În procesele penale,
la ședința de judecată participă procurorul care a
efectuat sau a supravegheat urmărirea penală ori alt procuror desemnat de
conducătorul parchetului.
ART. 68
Procurorul exercită,
în condițiile legii, căile de atac împotriva
hotărârilor judecătorești pe care le consideră
netemeinice și nelegale.
ART. 69
(1) Ministrul justiției, când consideră necesar, din proprie inițiativă sau la cererea Secției
pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul
asupra procurorilor, prin procurori anume desemnați
de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
sau, după caz, de procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, de procurorul-șef
al Direcției de Investigare a Infracțiunilor
de Criminalitate Organizată și Terorism ori de
ministrul justiției.
(2) Controlul constă
în verificarea eficienței manageriale, a modului în
care procurorii își îndeplinesc atribuțiile
de serviciu și în care se desfășoară
raporturile de serviciu cu justițiabilii și cu celelalte persoane implicate în lucrările de competența parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile
dispuse de procuror în cursul urmăririi penale și soluțiile adoptate.
(3) Ministrul justiției poate să ceară procurorului general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz,
procurorului-șef al Direcției
Naționale Anticorupție,
procurorului-șef al Direcției
de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate
Organizată și Terorism, informări asupra activității parchetelor și să dea
îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea și combaterea eficientă a criminalității.
CAPITOLUL II
Organizarea
Ministerului Public
SECȚIUNEA 1
Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție
ART. 70
(1) Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție coordonează activitatea parchetelor din
subordine, îndeplinește atribuțiile
prevăzute de lege, are personalitate juridică și
gestionează bugetul Ministerului Public.
(2) Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție este condus de procurorul general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ajutat de un
prim-adjunct și un adjunct.
(3) În activitatea
sa, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
este ajutat de 3 consilieri.
(4) Procurorul
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație
și Justiție este ordonator
principal de credite.
ART. 71
Procurorul general
al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție reprezintă Ministerul
Public în relațiile cu celelalte autorități
publice și cu orice persoane juridice sau fizice, din
țară sau din străinătate.
ART. 72
Procurorul general
al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție exercită, direct sau
prin procurori anume desemnați, controlul asupra
tuturor parchetelor.
ART. 73
(1) Procurorul general
al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție participă la ședințele Înaltei Curți de Casație și Justiție
în Secții Unite, precum și
la orice complet al acesteia, când consideră necesar.
(2) În cazul imposibilității de participare, procurorul general deleagă
pe prim-adjunctul sau pe adjunctul său ori pe un alt procuror pentru a
participa, în locul său, la ședințele Înaltei Curți de Casație și Justiție prevăzute la alin.
(1).
ART. 74
Procurorul general
al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție desemnează, dintre
procurorii acestui parchet, pe procurorii care participă la ședințele
Curții Constituționale, în
cazurile prevăzute de lege.
ART. 75
Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție are în structură secții
conduse de procurori-șefi, care pot fi ajutați de adjuncți. În cadrul secțiilor pot funcționa servicii și birouri conduse de procurori-șefi.
ART. 76
În exercitarea atribuțiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție emite ordine cu
caracter intern.
ART. 77
(1) În cadrul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție funcționează
colegiul de conducere, care hotărăște asupra
problemelor generale de conducere ale Ministerului Public.
(2) Colegiul de
conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație
și Justiție este constituit
din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,
prim-adjunctul, și 5 procurori aleși
în adunarea generală a procurorilor.
(3) Dispozițiile art. 49 alin. (3) - (7) se aplică în mod
corespunzător.
ART. 78
(1) Adunarea
generală a procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
se convoacă de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casație și Justiție, anual sau ori de câte ori este necesar.
(2) Dispozițiile art. 51 se aplică în mod corespunzător.
ART. 79
Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție elaborează anual un raport privind
activitatea desfășurată, pe care îl prezintă Secției pentru procurori a Consiliului Superior al
Magistraturii și ministrului justiției,
nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiției
va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
SECȚIUNEA 1^1*)
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de
Criminalitate Organizată și Terorism
#CIN
*) Conform art. V din
Legea nr. 207/2018, procurorii care, la data de 23 iulie 2018 [data intrării în
vigoare a Legii nr. 207/2018], sunt numiți în funcție în cadrul Direcției de
Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate
Organizată și Terorism rămân în funcțiile
pe care le îndeplinesc în cadrul acestei structuri.
ART. 79^1
(1) În cadrul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție funcționează
Direcția de Investigare a Infracțiunilor
de Criminalitate Organizată și Terorism, ca structură
specializată în combaterea criminalității organizate și terorismului.
(2) Direcția de Investigare a Infracțiunilor
de Criminalitate Organizată și Terorism se încadrează
cu procurori numiți prin ordin al procurorului-șef al acestei direcții, cu
avizul Secției pentru procurori a Consiliului
Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcții, aprobat potrivit legii.
(3) Pentru a fi numiți în cadrul Direcției de
Investigarea a Infracțiunilor de Criminalitate
Organizată și Terorism, procurorii trebuie să nu fi
fost sancționați disciplinar, să aibă o bună
pregătire profesională, o conduită morală ireproșabilă,
o vechime de cel puțin 10 ani în funcția
de procuror sau judecător și să fi fost declarați admiși în urma
interviului organizat de către comisia constituită în acest scop.
(4) La interviu
poate participa orice procuror care îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (3).
(5) Interviul constă
în verificarea pregătirii profesionale, a capacității
de a lua decizii și de a-și
asuma răspunderea, a rezistenței la stres, precum și a altor calități specifice.
(6) La evaluarea candidaților vor fi avute în vedere și
activitatea desfășurată de procurori, cunoașterea unei limbi străine și
cunoștințele de operare pe calculator.
(7) Comisia
prevăzută la alin. (3) este numită prin ordin al procurorului-șef al Direcției de Investigare a
Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și este formată din 3
procurori din cadrul Direcției. Din comisie pot face
parte și specialiști în
psihologie, resurse umane și alte domenii.
(8) Procurorul-șef al Direcției de Investigare a
Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism evaluează, anual, rezultatele obținute de procurorii Direcției
de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate
Organizată și Terorism.
(9) Procurorii numiți în cadrul Direcției de
Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate
Organizată și Terorism pot fi revocați
prin ordin al procurorului șef al acestei direcții, cu avizul Secției
pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării
necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției sau în cazul aplicării uneia dintre sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit. b) - e)
din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și
completările ulterioare.
(10) La data
încetării activității în cadrul Direcției
de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate
Organizată și Terorism, procurorul revine la
parchetul de unde provine.
(11) De la data
revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor
de Criminalitate Organizată și Terorism își redobândesc gradul profesional de execuție
și salarizarea corespunzătoare acestuia avute
anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condițiile
legii, în timpul desfășurării activității
în cadrul acestei direcții.
(12) Atribuțiile, competența,
structura, organizarea și funcționarea
Direcției de Investigare a Infracțiunilor
de Criminalitate Organizată și Terorism sunt
stabilite prin lege specială.
(13) Dispozițiile art. 48 alin. (10) și
(11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și
procurorilor, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
ART. 79^2
(1) În cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor
de Criminalitate Organizată și Terorism funcționează colegiul de conducere, care hotărăște asupra problemelor generale de conducere ale
acestei direcții.
(2) Colegiul de
conducere al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este constituit din procurorul-șef, unul dintre adjuncții
acestuia și 5 procurori aleși
în adunarea generală a procurorilor.
(3) Dispozițiile art. 49 alin. (3) - (7) se aplică în mod
corespunzător.
ART. 79^3
(1) Adunarea
generală a procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se convoacă de către procurorul-șef al acestei direcții, anual
sau ori de câte ori este necesar.
(2) Dispozițiile art. 51 se aplică în mod corespunzător.
ART. 79^4
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de
Criminalitate Organizată și Terorism elaborează anual
un raport privind activitatea desfășurată, pe care îl
prezintă secției pentru procurori a Consiliului
Superior al Magistraturii și ministrului justiției, nu mai târziu de luna februarie a anului
următor. Ministrul justiției va prezenta
Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Direcției de Investigare a Infracțiunilor
de Criminalitate Organizată și Terorism.
SECȚIUNEA a 2-a*)
Direcția Națională Anticorupție
#CIN
*) Conform art. V din
Legea nr. 207/2018, procurorii care, la data de 23 iulie 2018 [data intrării în
vigoare a Legii nr. 207/2018], sunt numiți în funcție în cadrul Direcției Naționale Anticorupție rămân în funcțiile pe care le îndeplinesc în cadrul acestei
structuri.
ART. 80
(1) Direcția Națională Anticorupție este specializată în combaterea infracțiunilor de corupție,
potrivit legii, își exercită atribuțiile
pe întreg teritoriul României și funcționează
pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție.
(2) Direcția Națională Anticorupție se organizează ca structură autonomă în cadrul
Ministerului Public și este coordonată de procurorul
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație
și Justiție.
(3) Direcția Națională Anticorupție are personalitate juridică și
sediul în municipiul București.
ART. 81
(1) Direcția Națională Anticorupție își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic.
(2) Direcția Națională Anticorupție este independentă în raport cu instanțele judecătorești și cu parchetele de pe lângă acestea, precum și în relațiile cu celelalte autorități publice, exercitându-și
atribuțiile numai în temeiul legii și pentru asigurarea respectării acesteia.
ART. 82
(1) Direcția Națională Anticorupție este condusă de un procuror șef, asimilat prim-adjunctului procurorului general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ajutat de 2 adjuncți, asimilați adjunctului
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
(2) În activitatea
sa, procurorul șef al Direcției
Naționale Anticorupție este
ajutat de 2 consilieri, asimilați consilierilor
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
(3) Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție este
ordonator principal de credite.
(4) Finanțarea cheltuielilor curente și
de capital ale Direcției Naționale
Anticorupție se asigură de la bugetul de stat.
ART. 83
(1) În cadrul Direcției Naționale Anticorupție funcționează
colegiul de conducere, care hotărăște asupra
problemelor generale de conducere ale acestei direcții.
(2) Colegiul de
conducere al Direcției Naționale
Anticorupție este constituit din procurorul șef, unul dintre adjuncții
acestuia și 5 procurori aleși
în adunarea generală a procurorilor.
(3) Dispozițiile art. 49 alin. (3) - (7) se aplică în mod
corespunzător.
ART. 84
(1) Adunarea
generală a procurorilor Direcției Naționale
Anticorupție se convoacă de către procurorul șef al acestei direcții, anual
sau ori de câte ori este necesar.
(2) Dispozițiile art. 51 se aplică în mod corespunzător.
ART. 85
În exercitarea atribuțiilor ce-i revin, procurorul șef
al Direcției Naționale Anticorupție emite ordine cu caracter intern.
ART. 86
(1) În cadrul Direcției Naționale Anticorupție se pot înființa
servicii teritoriale, servicii, birouri și alte
compartimente de activitate, prin ordin al procurorului-șef
al acestei direcții, cu avizul conform al Secției pentru procurori a Consiliului Superior al
Magistraturii.
(2) Sediul
serviciilor teritoriale și circumscripția
acestora se stabilesc de procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, de regulă, în localitățile
în care își au sediul parchetele de pe lângă curțile de apel și în raport cu circumscripțiile acestora.
ART. 87
(1) Direcția Națională Anticorupție se încadrează cu procurori numiți
prin ordin al procurorului-șef al Direcției
Naționale Anticorupție, la
propunerea Secției pentru procurori a Consiliului
Superior al Magistraturii, în urma concursului organizat în acest sens, în
limita posturilor prevăzute în statul de funcții,
aprobat potrivit legii.
(2) Pentru a fi numiți în cadrul Direcției Naționale Anticorupție,
procurorii trebuie să nu fi fost sancționați
disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproșabilă, cel puțin 10 ani
vechime în funcția de procuror sau judecător și să fi fost declarați admiși în urma unui concurs organizat de către comisia
constituită în acest scop.
(3) Concursul
prevăzut la alin. (2) constă în:
a) un interviu
transmis în direct, susținut în fața
Secției de procurori a Consiliului Superior al
Magistraturii;
b) o probă având ca
obiect evaluarea a minimum 5 rechizitorii alese aleatoriu, precum și a altor acte întocmite de candidați
și considerate relevante de aceștia,
din ultimii 5 ani de activitate.
(4) Interviul constă
în verificarea pregătirii profesionale, a capacității
de a lua decizii și de a-și
asuma răspunderea, a rezistenței la stres, precum și altor calități specifice.
(5) La evaluarea candidaților, vor fi avute în vedere și
activitatea desfășurată de procurori, cunoașterea unei limbi străine și
cunoștințele de operare pe calculator.
(6) Evaluarea
prevăzută la alin. (3) lit. b) se efectuează de o comisie desemnată de secția pentru procurori a Consiliului Superior al
Magistraturii, formată din 2 procurori de la Direcția
Națională Anticorupție propuși de procurorul-șef al direcției, 2 procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta
Curte de Casație și Justiție propuși de procurorul
general și un formator propus de Institutul Național al Magistraturii.
(7) Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție evaluează,
anual, rezultatele obținute de procurorii Direcției Naționale Anticorupție.
(8) Procurorii numiți în cadrul Direcției Naționale Anticorupție pot fi revocați prin ordin al procurorului șef
al Direcției Naționale Anticorupție, cu avizul secției
pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării
necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției sau în cazul aplicării uneia dintre sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit. b) - e)
din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și
completările ulterioare.
(9) La data
încetării activității în cadrul Direcției
Naționale Anticorupție,
procurorul revine la parchetul de unde provine.
(9^1) De la data
revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Direcției Naționale Anticorupție își redobândesc
gradul profesional de execuție și
salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca
urmare a promovării, în condițiile legii, în timpul desfășurării activității în
cadrul direcției.
(10) Atribuțiile, competența,
structura, organizarea și funcționarea
Direcției Naționale Anticorupție sunt stabilite prin lege specială.
(11) Dispozițiile art. 48 alin. (10) și
(11) din Legea nr. 303/2004, republicată, se aplică în mod corespunzător.
ART. 88
Direcția Națională Anticorupție
elaborează anual un raport privind activitatea desfășurată,
pe care îl prezintă Secției pentru procurori a
Consiliului Superior al Magistraturii și ministrului justiției, nu mai târziu de luna februarie a anului
următor. Ministrul justiției va prezenta
Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Direcției Naționale Anticorupție.
SECȚIUNEA a 2^1-a*)
Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție
#CIN
*) A se vedea și art. II și art. III din Legea
nr. 207/2018, articole reproduse în nota 2 de la sfârșitul
textului actualizat.
ART. 88^1
(1) În cadrul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se înființează și funcționează Secția pentru
investigarea infracțiunilor din justiție
care are competența exclusivă de a efectua urmărirea
penală pentru infracțiunile săvârșite
de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei
care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Secția pentru investigarea infracțiunilor
din justiție își păstrează competența de urmărire penală și
în situația în care, alături de persoanele prevăzute
la alin. (1), sunt cercetate și alte persoane.
(3) În cazul infracțiunilor săvârșite de
judecătorii și procurorii militari, dispozițiile art. 56 alin. (4) din Legea nr. 135/2010
privind Codul de procedură penală, cu modificările și
completările ulterioare, nu sunt aplicabile.
(4) Secția pentru investigarea infracțiunilor
din justiție este condusă de un procuror-șef secție, ajutat de un procuror-șef adjunct, numiți în funcție de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în
condițiile prezentei legi.
(5) Procurorul
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație
și Justiție soluționează conflictele de competență
apărute între Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție și celelalte structuri sau unități
din cadrul Ministerului Public.
(6) *) Ori de câte
ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la
"procurorul ierarhic superior" în cazul infracțiunilor
de competența Secției
pentru investigarea infracțiunilor din justiție, prin acesta se înțelege
procurorul șef al secției,
inclusiv în cazul soluțiilor dispuse anterior operaționalizării acesteia.
#CIN
*) Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 547/2020, a constatat că dispozițiile art. 88^1 alin. (6) din Legea nr. 304/2004
sunt neconstituționale.
ART. 88^2
(1) Secția pentru investigarea infracțiunilor
din justiție își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic.
(2) Este interzisă
delegarea sau detașarea de procurori în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor
din justiție.
(3) Secția pentru investigarea infracțiunilor
din justiție funcționează
cu un număr de 15 posturi de procuror.
(4) Numărul de
posturi al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție poate
fi modificat, în funcție de volumul de activitate,
prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,
la solicitarea procurorului-șef secție,
cu avizul conform al Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
(5) Pe durata desfășurării activității în
cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție,
procurorii cu funcții de conducere și execuție beneficiază de
drepturile procurorilor detașați, în condițiile legii.
ART. 88^3*)
(1) Procurorul-șef al Secției pentru
investigarea infracțiunilor din justiție
este numit în funcție de Plenul Consiliului Superior
al Magistraturii, în urma unui concurs care constă în prezentarea unui proiect
referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere respective, urmărindu-se competențele manageriale, gestiunea eficientă a resurselor,
capacitatea de a-și asuma decizii și
responsabilități, competențele
de comunicare și rezistența
la stres, precum și integritatea candidatului,
evaluarea activității sale ca procuror și modul în care acesta se raportează la valori specifice
profesiei, precum independența justiției
ori respectarea drepturilor și libertăților
fundamentale.
(2) Componența comisiei de concurs este următoarea:
a) 3 membri
judecători, care fac parte din Secția pentru
judecători și au funcționat
la o instanță de grad de cel puțin
curte de apel, desemnați de Secția
pentru judecători;
b) un membru
procuror, care face parte din Secția pentru procurori
și a funcționat la un
parchet de grad de cel puțin parchet de pe lângă
curtea de apel, desemnat de Secția pentru procurori.
(3) Condițiile pentru ca un procuror să se înscrie la concursul
pentru ocuparea postului de procuror-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor
din justiție sunt cele prevăzute la art. 88^5 alin.
(3).
(4) Fiecare candidat
va depune un curriculum vitae, declarațiile prevăzute
la art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției
de conducere și orice alte înscrisuri pe care le
consideră relevante în susținerea candidaturii sale.
(5) Documentele
depuse de fiecare candidat vor fi publicate pe pagina de internet a Consiliului
Superior al Magistraturii, cu cel puțin 10 zile
înaintea concursului.
(6) Comisia de
concurs va propune Plenului Consiliului Superior al Magistraturii numirea
procurorului-șef al Secției
pentru investigarea infracțiunilor din justiție, după evaluarea candidaturilor și
a proiectelor, în urma unui interviu transmis în direct.
(7) Revocarea din funcția de procuror-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor
din justiție se face de către Plenul Consiliului
Superior al Magistraturii, în caz de neîndeplinire a atribuțiilor
specifice funcției sau în cazul în care acesta a fost
sancționat disciplinar în ultimii 3 ani, la
propunerea comisiei prevăzute la alin. (2).
(8) Procurorul-șef al Secției pentru
investigarea infracțiunilor din justiție
este numit în funcție pe o perioadă de 3 ani, cu
posibilitatea reînvestirii o singură dată.
#CIN
*) A se vedea și art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2018, articol reprodus în nota
3 de la sfârșitul textului actualizat.
Menționăm că, prin art. II
alin. (1) din Ordonanța de urgență
a Guvernului nr. 90/2018, a fost acordată o derogare de la prevederile art.
88^3.
ART. 88^4*)
(1) Procurorul-șef adjunct al Secției pentru
investigarea infracțiunilor din justiție
este numit în funcție de Plenul Consiliului Superior
al Magistraturii, la propunerea motivată a procurorului-șef
secție, dintre procurorii deja numiți
în cadrul secției.
(2) Numirea în funcția de procuror-șef adjunct
al Secției pentru investigarea infracțiunilor
din justiție se face pe o perioadă de 3 ani, cu
posibilitatea reînvestirii o singură dată.
(3) Revocarea
procurorului-șef adjunct al Secției
pentru investigarea infracțiunilor din justiție se face de Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii, la propunerea motivată a procurorului-șef
secție, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției,
în cazul în care acesta a fost sancționat
disciplinar.
#CIN
*) A se vedea și art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2018, articol reprodus în nota
3 de la sfârșitul textului actualizat.
Menționăm că, prin art. II
alin. (1) din Ordonanța de urgență
a Guvernului nr. 90/2018, a fost acordată o derogare de la prevederile art.
88^4.
ART. 88^5*)
(1) Secția pentru investigarea infracțiunilor
din justiție se încadrează cu procurori numiți de către Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii, în urma unui concurs, în limita posturilor prevăzute în statul
de funcții, aprobat potrivit legii, pe o perioadă de 3
ani, cu posibilitatea continuării activității în
cadrul secției pentru o perioadă totală de cel mult 9
ani.
(2) Concursul este susținut în fața comisiei de
concurs compuse potrivit art. 88^3 alin. (2), din care face parte de drept și procurorul-șef secție.
(3) Pentru a
participa la concursul pentru numirea în cadrul Secției
pentru investigarea infracțiunilor din justiție, procurorii trebuie să îndeplinească cumulativ
următoarele condiții:
a) să nu fi fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani;
b) să aibă cel puțin gradul de parchet de pe lângă curte de apel;
c) să aibă o vechime
efectivă de cel puțin 18 ani în funcția
de procuror;
d) să aibă o bună
pregătire profesională;
e) să aibă o
conduită morală ireproșabilă.
(4) La concurs poate
participa orice procuror care, până la data stabilită pentru începerea
concursului, îndeplinește condițiile
prevăzute la alin. (3).
(5) Concursul
prevăzut la alin. (2) constă în:
a) un interviu,
transmis în direct și ulterior arhivat pe pagina de
internet a Consiliului Superior al Magistraturii, susținut
în fața comisiei prevăzute la art. 88^3 alin. (2) din
care face parte de drept și procurorul șef secție;
b) o evaluare a activității din ultimii 5 ani;
c) o evaluare a unor
acte profesionale întocmite de candidați din ultimii
3 ani de activitate.
(6) Interviul constă
în verificarea pregătirii profesionale, a capacității
de a lua decizii și de a-și
asuma răspunderea, a rezistenței la stres, precum și a altor calități specifice. La
interviu participă procurorul-șef secție
și un psiholog, care pot pune întrebări candidaților.
(7) Evaluarea
prevăzută la alin. (5) lit. b) se efectuează de către 2 procurori și 2 judecători din cadrul Inspecției
Judiciare, desemnați de Plenul Consiliului Superior
al Magistraturii, la propunerea inspectorului-șef.
Punctajul se acordă în urma unei analize ce va avea în vedere inclusiv durata și complexitatea cazurilor lucrate de procuror, rata de achitări,
restituiri, condamnări, eventualele sesizări făcute din partea persoanelor
cercetate și soluțiile date
la acestea.
(8) Evaluarea
prevăzută la alin. (5) lit. c) se efectuează de o comisie desemnată de Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii, formată din 2 procurori din cadrul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și
2 judecători din Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, propuși
de colegiile de conducere ale acestora, precum și un
formator din cadrul Institutului Național al
Magistraturii, propus de Consiliul științific al
acestuia.
(9) Punctajul maxim
ce poate fi atribuit la probele de concurs este de 100 de puncte, distribuite
astfel:
a) 60 de puncte
pentru proba prevăzută la alin. (5) lit. a);
b) 20 de puncte
pentru proba prevăzută la alin. (5) lit. b);
c) 20 de puncte
pentru proba prevăzută la alin. (5) lit. c).
(10) Punctajul minim
pentru a fi declarat admis la concurs este de 70 de puncte, dar nu mai puțin decât următorul punctaj pentru fiecare probă în
parte:
a) minimum 25 de
puncte pentru proba prevăzută la alin. (5) lit. a);
b) minimum 15 puncte
pentru proba prevăzută la alin. (5) lit. b);
c) minimum 10 puncte
pentru proba prevăzută la alin. (5) lit. c).
(11) Numirea în funcția de procuror din cadrul Secției
pentru investigarea infracțiunilor din justiție se va face de către Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii, în limita posturile vacante și în
ordinea punctelor obținute.
(11^1) Membrii
comisiilor de concurs prevăzute în prezenta secțiune
nu devin incompatibili și își
exprimă votul în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
(11^2) Comisiile de
concurs prevăzute de art. 88^3**), respectiv de art. 88^5***) își desfășoară legal activitatea
în prezența****) a cel puțin
3 membri.
(12) Procedurile de
numire, continuare a activității în cadrul secției și revocare din funcțiile de conducere și execuție din cadrul secției vor
fi detaliate într-un regulament*****) aprobat de Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii.
#CIN
*) A se vedea și art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2018, articol reprodus în nota
3 de la sfârșitul textului actualizat.
Menționăm că, prin art. II
alin. (1) din Ordonanța de urgență
a Guvernului nr. 90/2018, a fost acordată o derogare de la prevederile art.
88^5.
**) În Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 137 din 20 februarie 2019, acest articol era
indicat, în mod eronat, ca fiind "art. 883".
***) În Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 137 din 20 februarie 2019, acest articol era
indicat, în mod eronat, ca fiind "art. 885".
****) În Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 137 din 20 februarie 2019, cuvântul "prezența" era indicat, în mod eronat, ca fiind
"prezenta".
*****) A se vedea:
-
Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 910/2018 pentru aprobarea
Regulamentului privind numirea și revocarea
procurorilor cu funcții de conducere din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor
din justiție;
-
Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 911/2018 pentru aprobarea
Regulamentului privind numirea, continuarea activității
și revocarea procurorilor cu funcții
de execuție din cadrul Secției
pentru investigarea infracțiunilor din justiție.
ART. 88^6
(1) La expirarea
termenului de 3 ani, procurorul poate cere continuarea activității
în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție pe o
nouă perioadă de 3 ani, fără a depăși în total 9 ani
de activitate în cadrul secției.
(2) Cu 3 luni
înainte de expirarea termenului de numire, Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii va analiza cererea depusă de procurorul care solicită continuarea
activității în cadrul secției
și decide asupra acesteia, având în vedere evaluarea activității desfășurate de acesta
în ultimii 3 ani.
(3) La data
încetării activității în cadrul Secției
pentru investigarea infracțiunilor din justiție, procurorul revine la parchetul de unde provine.
(4) De la data
revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor
din justiție își
redobândesc gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau
pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condițiile
legii, în timpul desfășurării activității
în cadrul secției.
ART. 88^7
(1) Procurorii numiți în cadrul Secției pentru
investigarea infracțiunilor din justiție
pot fi revocați de Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii, la cererea motivată a procurorului-șef
al secției, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției,
în cazul aplicării unei sancțiuni disciplinare.
(2) În cazul
revocării, procurorul revine la parchetul de unde provine și
își redobândește gradul
profesional de execuție și
salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca
urmare a promovării, în condițiile legii, în timpul desfășurării activității în
cadrul direcției.
ART. 88^8
(1) Atribuțiile Secției pentru
investigarea infracțiunilor din justiție
sunt următoarele:
a) efectuarea
urmăririi penale, în condițiile prevăzute în Legea
nr. 135/2010, cu modificările și completările
ulterioare, pentru infracțiunile aflate în competența sa;
b) sesizarea instanțelor judecătorești pentru
luarea măsurilor prevăzute de lege și pentru
judecarea cauzelor privind infracțiunile prevăzute la
lit. a);
c) constituirea și actualizarea bazei de date în domeniul infracțiunilor aflate în domeniul de competență;
d) *) exercitarea și retragerea căilor de atac în cauzele de competența Secției, inclusiv în
cauzele aflate pe rolul instanțelor sau soluționate definitiv anterior operaționalizării
acesteia potrivit Ordonanței de urgență
a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea
Secției pentru investigarea infracțiunilor
din justiție;
e) exercitarea altor
atribuții prevăzute de lege.
(2) Participarea la ședințele de judecată în cauzele de competența
secției se asigură de procurori din cadrul Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție sau de către procurori din cadrul parchetului de
pe lângă instanța învestită cu judecarea cauzei.
#CIN
*) Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 547/2020, a constatat că dispozițiile art. 88^8 alin. (1) lit. d) din Legea nr.
304/2004 sunt neconstituționale.
ART. 88^9
Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție elaborează anual un raport privind activitatea desfășurată, pe care îl prezintă, nu mai târziu de luna
februarie a anului următor, Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
ART. 88^10
(1) În vederea desfășurării activităților
specifice prevăzute de Codul de procedură penală, în cadrul Secției
pentru investigarea infracțiunilor din justiție funcționează, prin detașare, ofițeri sau agenți de poliție judiciară sub
directa conducere și controlul nemijlocit al
procurorilor Secției, în limita posturilor prevăzute
de lege.
(2) Detașarea ofițerilor și agenților de poliție judiciară se dispune la solicitarea procurorului-șef al Secției pentru
investigarea infracțiunilor din justiție
de către ministrul afacerilor interne, pe o perioadă de cel mult 3 ani, cu
posibilitatea prelungirii din 3 în 3 ani, cu acordul acestora.
(3) Numirea în funcție a ofițerilor și agenților de poliție judiciară prevăzuți la
alin. (1) se face prin ordin al procurorului-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor
din justiție.
(4) Încetarea detașării ofițerilor și agenților de poliție judiciară se poate dispune înaintea perioadei
prevăzute la alin. (2) prin ordin motivat al procurorului-șef
al Secției pentru investigarea infracțiunilor
din justiție.
(5) Pe durata detașării, ofițerii și agenții de poliție
judiciară nu pot primi de la organele ierarhic superioare din poliția judiciară nicio însărcinare.
(6) Dispozițiile procurorilor din cadrul Secției
pentru investigarea infracțiunilor din justiție sunt obligatorii pentru ofițerii
și agenții de poliție judiciară. Actele întocmite de aceștia
din dispoziția scrisă a procurorului sunt efectuate
în numele acestuia.
(7) Ofițerii și agenții
de poliție judiciară prevăzuți
la alin. (1) au drepturile și obligațiile
prevăzute de lege pentru ofițerii de poliție și agenții
de poliție, cu excepțiile
prevăzute de prezenta lege, și beneficiază, în mod
corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 13 și 23
din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte
drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor
categorii de personal din sistemul justiției,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.
45/2007, cu modificările și completările ulterioare.
(8) Salarizarea ofițerilor și agenților
de poliție judiciară prevăzuți
la alin. (1) se realizează potrivit dispozițiilor
legale aplicabile ofițerilor și
agenților de poliție
judiciară din cadrul Direcției Naționale
Anticorupție.
(9) Atribuțiile prevăzute de lege pentru ministrul afacerilor
interne privind drepturile și răspunderile ce revin ofițerilor și agenților
de poliție judiciară detașați
se exercită de procurorul-șef al Secției
pentru investigarea infracțiunilor din justiție. Atribuțiile privind
acordarea gradelor profesionale pentru ofițerii și agenții de poliție
judiciară detașați se exercită de ministrul
afacerilor interne, la propunerea procurorului-șef al
Secției pentru investigarea infracțiunilor
din justiție.
(10) Dispozițiile art. 6 din Legea nr. 364/2004 privind
organizarea și funcționarea
poliției judiciare, republicată, cu modificările
ulterioare, se aplică în mod corespunzător în raport cu activitatea ofițerilor și agenților
de poliție judiciară prevăzuți
la alin. (1).
ART. 88^11
(1) Secția pentru investigarea infracțiunilor
din justiție se încadrează cu specialiști
în domeniul prelucrării și valorificării informațiilor, economic, financiar, vamal, informatic,
precum și în alte domenii, pentru clarificarea unor
aspecte tehnice sau de specialitate în activitatea de urmărire penală.
(2) Specialiștii prevăzuți la alin.
(1) sunt numiți în cadrul Secției
pentru investigarea infracțiunilor din justiție prin ordin al procurorului-șef
al acesteia și au calitatea de funcționar
public.
(3) Specialiștii prevăzuți la alin.
(1) își desfășoară
activitatea sub directa conducere, supraveghere și
control nemijlocit al procurorilor Secției pentru
investigarea infracțiunilor din justiție
și au drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru funcționarii
publici. Salariile de bază pentru specialiștii din
cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție sunt
cele prevăzute la art. 28 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind
salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 1 lit. e) și art. 22 alin. (1) - (3) din capitolul VIII al anexei nr.
V din aceeași lege. Specialiștii
beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 13 și 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările și completările ulterioare.
SECȚIUNEA a 3-a
Parchetele de pe
lângă curțile de apel, tribunale, tribunale pentru
minori și familie și
judecătorii
ART. 89
(1) Pe lângă fiecare
curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori și
familie și judecătorie funcționează
un parchet.
(2) Parchetele au
sediul în localitățile în care își
au sediul instanțele pe lângă care funcționează și au aceeași circumscripție cu
acestea.
(3) Parchetele de pe
lângă curțile de apel și
parchetele de pe lângă tribunale au personalitate juridică. Parchetele de pe
lângă tribunalele pentru minori și familie și parchetele de pe lângă judecătorii nu au personalitate
juridică.
ART. 90
(1) Parchetele de pe
lângă curțile de apel și
tribunale au în structură secții, în cadrul cărora
pot funcționa servicii și
birouri. Parchetele de pe lângă curțile de apel au în
structură și câte o secție
pentru minori și familie.
(2) În raport cu
natura și numărul cauzelor, în cadrul parchetelor de
pe lângă judecătorii pot funcționa secții specializate.
(3) Birourile,
serviciile ori alte compartimente de specialitate din cadrul parchetelor se
stabilesc de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casație și Justiție, cu avizul ministrului justiției.
ART. 91
În localitățile unde funcționează
sediile secundare ale tribunalelor și judecătoriilor
se înființează sedii secundare ale parchetelor, cu
activitate permanentă, având aceeași circumscripție cu sediile secundare ale instanțelor
pe lângă care funcționează.
ART. 92
(1) Parchetele de pe
lângă curțile de apel sunt conduse de procurori
generali.
(2) Parchetele de pe
lângă tribunale, tribunale pentru minori și familie și judecătorii sunt conduse de prim-procurori.
(3) Procurorii
generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel și prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale
exercită și atribuții de
coordonare și control al administrării parchetului
unde funcționează, precum și
al parchetelor din circumscripție.
(4) Prim-procurorii
parchetelor de pe lângă tribunalele pentru minori și
prim-procurorii parchetelor de pe lângă judecătorii exercită și atribuții de administrare a
parchetului.
(5) Dispozițiile art. 46 alin. (3) se aplică în mod
corespunzător.
ART. 93
Procurorii generali ai
parchetelor de pe lângă curțile de apel au calitatea
de ordonatori secundari de credite, iar prim-procurorii parchetelor de pe lângă
tribunale au calitatea de ordonatori terțiari de
credite.
ART. 94
(1) În funcție de volumul de activitate, la parchetele de pe lângă
curțile de apel, tribunale, judecătoriile care își au sediul în reședințele de județ, precum și parchetele de pe
lângă judecătoriile din municipiul București,
procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1 - 2 adjuncți, iar la parchetele de pe lângă tribunalele pentru
minori și familie și
celelalte judecătorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct.
(2) La Parchetul de
pe lângă Curtea de Apel București și
la Parchetul de pe lângă Tribunalul București,
procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1 - 3 adjuncți.
ART. 95
(1) Secțiile, serviciile și birourile
parchetelor de pe lângă instanțe sunt conduse de
procurori șefi.
(2) Conducătorul
fiecărui parchet repartizează procurorii pe secții,
servicii și birouri, în funcție
de pregătirea, specializarea și aptitudinile
acestora.
(3) Conducătorul
fiecărui parchet repartizează dosarele procurorilor, ținând
cont de specializarea acestora.
ART. 96
(1) În cadrul
parchetelor funcționează colegii de conducere, care
avizează problemele generale de conducere ale parchetelor.
(2) Colegiile de
conducere ale parchetelor de pe lângă curți de apel,
tribunale, tribunale pentru minori și familie și judecătorii au în componență
procurori care dețin funcții
de nivelul celor prevăzute la art. 49 alin. (2) pentru colegiile de conducere
ale instanțelor.
(3) Dispozițiile art. 49 alin. (2) - (7) se aplică în mod
corespunzător.
ART. 97
Dispozițiile art. 50 și 51 se aplică în mod
corespunzător și pentru organizarea și desfășurarea adunărilor
generale ale procurorilor.
SECȚIUNEA a 4-a
Organizarea
parchetelor militare
ART. 98
(1) Pe lângă fiecare
instanță militară funcționează
un parchet militar. Pe lângă Curtea Militară de Apel București
funcționează Parchetul Militar de pe lângă Curtea
Militară de Apel București, iar pe lângă tribunalele
militare funcționează parchetele militare de pe lângă
tribunalele militare.
(2) Circumscripțiile parchetelor militare sunt prevăzute în anexa
nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.
(3) Parchetele
militare prevăzute la alin. (1) au, fiecare, statut de unitate militară, cu
indicativ propriu.
ART. 99
(1) Parchetele
militare sunt conduse de un prim-procuror militar ajutat de un prim-procuror
militar adjunct.
(2) Parchetul
Militar de pe lângă Curtea de Apel București este
condus de un procuror general militar, ajutat de un procuror general militar
adjunct.
ART. 100
(1) Parchetele
militare exercită prin procurorii militari atribuțiile
prevăzute la art. 63, care se aplică în mod corespunzător.
(2) Parchetele
militare efectuează urmărirea penală în cauzele privind fapte penale comise de
militari români dislocați pe teritoriul altor state,
în cadrul unor forțe multinaționale,
în condițiile în care, potrivit unei convenții internaționale, pe
teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicția
română. Procurorii militari participă la ședințele de
judecată ce se desfășoară potrivit art. 57.
(3) Parchetele
militare dispun de organe de cercetare specială puse în serviciul lor și față de care exercită atribuțiile prevăzute la art. 63 lit. b).
(4) Dispozițiile art. 96 și 97 se
aplică în mod corespunzător.
ART. 101
Când persoana
cercetată este militar activ, urmărirea penală se efectuează de procurorul
militar, indiferent de gradul militar al persoanei cercetate.
ART. 102
(1) În cadrul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și
Direcției Naționale Anticorupție funcționează secții sau servicii de combatere a infracțiunilor
săvârșite de militari care au, fiecare, statut de
unitate militară, cu indicativ propriu.
(2) Pentru
prevenirea și combaterea criminalității,
precum și pentru stabilirea cauzelor care generează
sau favorizează criminalitatea în rândul militarilor și
salariaților civili ai structurilor militarizate,
parchetele militare și secțiile
prevăzute în alin. (1) organizează și desfășoară, conform competenței, activități comune ale procurorilor militari cu organe din
cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului
Afacerilor Interne, precum și din cadrul altor
structuri militare, pe bază de protocoale.
TITLUL IV
Organizarea și funcționarea Institutului Național al Magistraturii
ART. 103
(1) Institutul Național al Magistraturii este instituția
publică cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului Superior
al Magistraturii, care realizează formarea inițială a
judecătorilor și procurorilor, formarea profesională
continuă a judecătorilor și procurorilor în funcție, precum și formarea
formatorilor, în condițiile legii.
(1^1) Institutul Național al Magistraturii poate desfășura
acțiuni de cooperare cu instituții
de formare profesională a judecătorilor și
procurorilor din alte state, cu aprobarea prealabilă a Consiliului Superior al
Magistraturii. În condițiile stabilite prin hotărâre
a Guvernului, Institutul Național al Magistraturii
poate suporta din bugetul propriu sau, după caz, din fonduri externe
cheltuielile efectuate pentru participarea reprezentanților
instituțiilor din alte state la acțiunile
de cooperare desfășurate în România.
(2) Institutul Național al Magistraturii nu face parte din sistemul național de învățământ și educație și
nu este supus dispozițiilor legale în vigoare cu
privire la acreditarea instituțiilor de învățământ superior și recunoașterea diplomelor.
(3) Institutul Național al Magistraturii are sediul în municipiul București.
ART. 104
(1) Institutul Național al Magistraturii este condus de un consiliu științific format din 13 membri: un judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție, un procuror de la
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, un judecător al Curții de Apel București, un
procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București,
desemnați de Consiliul Superior al Magistraturii, 3
profesori universitari, recomandați de Facultatea de
Drept a Universității București,
Facultatea de Drept a Universității "Alexandru
Ioan Cuza" din Iași și
Facultatea de Drept a Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, 3 reprezentanți
aleși ai personalului de instruire din cadrul
Institutului, un reprezentant al auditorilor de justiție,
un reprezentant al asociațiilor profesionale legal
constituite ale judecătorilor și procurorilor, precum
și directorul Institutului Național
al Magistraturii, care face parte de drept din consiliu și
îl prezidează.
(2) Directorul
Institutului Național al Magistraturii și cei doi adjuncți ai acestuia
sunt numiți și revocați de Consiliul Superior al Magistraturii. Numirea
directorului Institutului Național al Magistraturii și a celor doi adjuncți ai
acestuia se face din rândul personalului de instruire de specialitate juridică
al Institutului, al judecătorilor și procurorilor sau
al cadrelor didactice din învățământul superior
juridic acreditat potrivit legii.
(3) Durata
mandatului membrilor consiliului științific este de 3
ani și poate fi reînnoit, cu excepția
mandatului reprezentantului auditorilor de justiție,
care este ales pe un an.
(4) Calitatea de
membru al consiliului științific al Institutului Național al Magistraturii este incompatibilă cu calitatea
de membru al unui partid politic.
ART. 105
Consiliul științific al Institutului Național
al Magistraturii propune proiectul de buget și hotărăște asupra problemelor care privesc organizarea și funcționarea Institutului, la
propunerea directorului acestei instituții.
ART. 106
(1) Institutul Național al Magistraturii este finanțat
de la bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile legii.
(2) Directorul
Institutului Național al Magistraturii este ordonator
terțiar de credite.
ART. 107
(1) Numărul maxim de
posturi pentru Institutul Național al Magistraturii
se stabilește prin hotărâre a Guvernului*).
(2) Structura
organizatorică, statele de funcții și statele de personal ale Institutului Național
al Magistraturii se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii.
#CIN
*) A se vedea Hotărârea
Guvernului nr. 57/2018 privind stabilirea numărului maxim de posturi pentru
Institutul Național al Magistraturii.
ART. 108
(1) Personalul de
instruire al Institutului Național al Magistraturii
este asigurat, de regulă, din rândul judecătorilor și
procurorilor în funcție, care pot fi detașați în condițiile prezentei
legi, cu acordul lor, în cadrul Institutului, cu avizul consiliului științific al Institutului.
(2) Institutul Național al Magistraturii poate folosi, în condițiile legii, și cadre
didactice din învățământul juridic superior acreditat
potrivit legii, alți specialiști
români și străini, precum și
personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) din Legea nr.
303/2004, republicată, pentru desfășurarea procesului
de formare profesională.
(3) Salarizarea
personalului de instruire al Institutului Național al
Magistraturii, la plata cu ora, se face în funcție de
activitățile desfășurate și de indemnizația brută lunară
maximă a unui judecător cu funcție de execuție la Înalta Curte de Casație
și Justiție, cu vechimea
cea mai mare în muncă și în funcție,
astfel:
a) în cazul activităților de predare de tip curs sau conferință, orele efectuate se înmulțesc
cu un coeficient de 2,5;
b) în cazul activităților de seminar, precum și
al altor activități didactice și/sau
conexe procesului de formare inițială și continuă, orele efectuate se înmulțesc
cu un coeficient de 1,5;
c) celelalte activități specifice formării inițiale
și continue vor fi cuantificate pe baza unei
metodologii aprobate prin hotărâre a Consiliului științific
al Institutului.
ART. 109
Prin hotărâre a
Guvernului se pot înființa, în subordinea
Ministerului Justiției și a
Ministerului Public, centre regionale de formare profesională continuă a
grefierilor și a altor categorii de personal de
specialitate.
TITLUL V
Asistenții judiciari
ART. 110
Asistenții judiciari sunt numiți de ministrul justiției, la propunerea Consiliului Economic și Social, pe o perioadă de 5 ani, dintre persoanele cu o
vechime în funcții juridice de cel puțin 5 ani și care îndeplinesc
cumulativ următoarele condiții:
a) au cetățenia română, domiciliul în România și
capacitate deplină de exercițiu;
b) sunt licențiate în drept și dovedesc o
pregătire teoretică corespunzătoare;
c) nu au antecedente
penale, nu au cazier fiscal și se bucură de o bună reputație;
d) cunosc limba
română;
e) sunt apte, din
punct de vedere medical și psihologic, pentru
exercitarea funcției.
ART. 111
(1) Asistenții judiciari se bucură de stabilitate pe durata
mandatului și se supun numai legii.
(2) Dispozițiile legale privind obligațiile,
interdicțiile și incompatibilitățile judecătorilor și
procurorilor se aplică și asistenților
judiciari.
(3) Dispozițiile referitoare la concediul de odihnă, asistență medicală gratuită și
gratuitatea transportului, prevăzute de lege pentru judecători și procurori, se aplică și asistenților judiciari.
(4) Asistenții judiciari depun jurământul în condițiile prevăzute de lege pentru judecători și procurori.
(5) Numărul total al
posturilor de asistenți judiciari și
repartizarea posturilor pe instanțe, în raport cu
volumul de activitate, se stabilesc prin ordin al ministrului justiției.
ART. 112
Asistenții judiciari exercită atribuțiile prevăzute
la art. 55 alin. (2), precum și alte atribuții prevăzute în Regulamentul de ordine interioară al
instanțelor judecătorești.
ART. 113
(1) Asistenților judiciari li se aplică dispozițiile
legale privind abaterile și sancțiunile
disciplinare, precum și motivele de eliberare din funcție prevăzute de lege pentru judecători și procurori.
(2) Sancțiunile disciplinare se aplică de către ministrul justiției.
(3) Împotriva sancțiunilor aplicate potrivit alin. (2) se poate face contestație, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancțiunii, la secția de
contencios administrativ și fiscal a curții de apel în circumscripția
căreia funcționează cel sancționat.
(4) Asistenții judiciari pot fi eliberați
din funcție și ca urmare a
reducerii numărului de posturi, în raport cu volumul de activitate al instanței.
(5) Sancțiunile aplicate asistenților
judiciari și eliberarea din funcție
a acestora se comunică Consiliului Economic și Social
de ministrul justiției.
ART. 113^1
(1) Asistenții judiciari sunt supuși
unor evaluări privind calitatea activității din 2 în
2 ani. Prima evaluare a asistenților judiciari se
face la un an de la numirea în funcție.
(2) Evaluarea
prevăzută la alin. (1) se face de președintele
tribunalului în cadrul căruia își desfășoară
activitatea asistentul judiciar. Criteriile de evaluare a activității
profesionale a judecătorilor și procurorilor
prevăzute de lege se aplică în mod corespunzător și asistenților judiciari, raportat la atribuțiile
exercitate de aceștia potrivit legii.
(3) Asistenții judiciari nemulțumiți
de calificativul acordat pot face contestație la
ministrul justiției, în termen de 30 de zile de la
comunicare. În soluționarea contestației,
ministrul justiției poate solicita conducătorului
tribunalului orice informații pe care le consideră
necesare și va proceda la audierea asistentului judiciar.
(4) Asistentul
judiciar care primește în urma evaluării
calificativul "nesatisfăcător" este eliberat din funcție
pentru incapacitate profesională de către ministrul justiției.
(5) Asistenții judiciari pot fi eliberați
din funcție și ca urmare a
reducerii numărului de posturi, în raport cu volumul de activitate al instanței.
ART. 114
Prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea Consiliului Economic și
Social și a Ministerului Justiției,
se stabilesc:
a) condițiile, procedura de selecție
și de propunere de către Consiliul Economic și Social a candidaților, pentru
a fi numiți ca asistenți
judiciari de către ministrul justiției;
b) condițiile de delegare, detașare și transfer al asistenților
judiciari.
ART. 115
Magistrații consultanți în funcție
la data de intrării în vigoare a prezentei legi sunt numiți
de drept în funcțiile de asistenți
judiciari și își continuă
activitatea în cadrul tribunalelor de muncă și
asigurări sociale sau, după caz, al secțiilor sau
completelor specializate.
TITLUL VI
Compartimentele
auxiliare de specialitate din cadrul instanțelor și al parchetelor
ART. 116
(1) Toate instanțele judecătorești și toate parchetele au în structură următoarele
compartimente auxiliare de specialitate:
a) registratura;
b) grefa;
c) arhiva;
d) biroul de
informare și relații
publice;
e) biblioteca.
(2) Instanțele judecătorești și parchetele pot avea și alte
compartimente stabilite prin regulamentele prevăzute la art. 139 alin. (1) și art. 140 alin. (1).
(3) Curțile de apel și parchetele de
pe lângă aceste curți, Înalta Curte de Casație și Justiție,
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și
Direcția Națională Anticorupție, Direcția de
Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate
Organizată și Terorism au, de asemenea, în structură
un compartiment de documentare și un compartiment de
informatică juridică. Compartimentele de informatică juridică se pot organiza și în structura tribunalelor, a tribunalelor specializate,
a judecătoriilor și a parchetelor de pe lângă aceste instanțe.
(4) Instanțele și parchetele militare
au în structură și un compartiment de documente
clasificate.
(5) În cadrul
parchetelor pot fi numiți, prin ordin al procurorului
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație
și Justiție, specialiști în domeniul economic, financiar, bancar, vamal,
informatic, precum și în alte domenii, pentru
clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală.
(6) Specialiștii prevăzuți la alin.
(5) au calitatea de funcționar public.
(7) Funcția de specialist în cadrul parchetelor este
incompatibilă cu orice altă funcție publică sau
privată, cu excepția funcțiilor
didactice din învățământul superior.
ART. 117
(1) Biroul de
informare și relații
publice asigură legăturile instanței sau ale
parchetului cu publicul și cu mijloacele de
comunicare în masă, în vederea garantării transparenței
activității judiciare, în condițiile
stabilite de lege.
(2) Conducătorul
biroului, care îndeplinește și
rolul de purtător de cuvânt, poate fi un judecător sau procuror desemnat de președintele instanței sau, după
caz, de conducătorul parchetului ori un absolvent al unei facultăți
de jurnalistică sau specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen.
ART. 118
(1) Personalul de
specialitate auxiliar este subordonat ierarhic conducerii instanțelor
sau parchetelor unde funcționează.
(2) Repartizarea
personalului în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate se face de președintele instanței sau de
procurorul general ori, după caz, de prim-procurorul parchetului.
(3) La curțile de apel, tribunale, tribunale specializate și parchetele de pe lângă acestea, compartimentele în care își desfășoară activitatea
personalul auxiliar de specialitate sunt conduse de prim-grefieri, iar la secțiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,
la secțiile Direcției Naționale Anticorupție și ale Direcției de Investigare a
Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, la judecătorii și
parchetele de pe lângă acestea, de grefieri-șefi.
(4) Personalul de
specialitate informatică va fi subordonat din punct de vedere administrativ președintelui instanței din care
face parte și profesional Direcției
de exploatare a tehnologiei informației din cadrul
Ministerului Justiției.
(5) Personalul
auxiliar de la instanțele și
parchetele militare, de la secțiile din cadrul Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și
Direcției Naționale Anticorupție poate proveni și din
rândul militarilor activi.
ART. 119
(1) Grefierii care
participă la ședințele de judecată sau la efectuarea
actelor de urmărire penală sunt obligați să efectueze
toate consemnările despre desfășurarea acestora și să îndeplinească orice alte însărcinări din dispoziția și sub controlul președintelui completului de judecată sau, după caz, al
procurorului.
(2) La ședințele de judecată, grefierii sunt obligați
să poarte ținuta vestimentară corespunzătoare instanței unde funcționează. Ținuta vestimentară se stabilește
prin hotărâre a Guvernului și se asigură în mod
gratuit.
(3) La ședințele de judecată, grefierii militari sunt obligați să poarte uniforma militară.
ART. 120
(1) În vederea
informatizării activității instanțelor
și parchetelor, președintele
Înaltei Curți de Casație și Justiție, ministrul justiției, procurorul general al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, procurorul-șef
al Direcției Naționale Anticorupție și procurorul-șef al Direcției de Investigare a
Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism iau măsuri pentru dotarea tehnică
corespunzătoare a acestora.
(2) Numărul
informaticienilor se stabilește de către președintele instanței sau, după
caz, de către conducătorul parchetului, cu avizul conform al direcției de specialitate din cadrul Ministerului Justiției, respectiv al compartimentului informatic din
cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație
și Justiție.
(3) În cazul Înaltei
Curți de Casație și Justiție, al Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor
de Criminalitate Organizată și Terorism, avizul
prevăzut la alin. (2) nu este necesar.
(4) În vederea
creării unui sistem informatic unitar și funcțional, instituțiile
sistemului judiciar au obligația de a duce la
îndeplinire măsurile prevăzute în strategia de informatizare a sistemului
judiciar, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului
Justiției.
(5) Dotarea tehnică
necesară informatizării instanțelor militare, a secției sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție ori, după caz, din cadrul Direcției
Naționale Anticorupție,
precum și a parchetelor militare se asigură de
Ministerul Apărării Naționale.
(5^1) Începând cu
luna martie 2019, specialiștii IT din cadrul instanțelor și parchetelor, din
cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii și al instituțiilor aflate în
coordonarea acestuia, al Ministerului Justiției și al Inspecției Judiciare
beneficiază de aceleași drepturi salariale ca specialiștii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casație și Justiție stabilite potrivit legislației
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
(5^2) Personalul
prevăzut la alin. (2) beneficiază de drepturile salariale prevăzute pentru specialiștii de la art. 116 alin. (5).
(6) *** Abrogat
(7) *** Abrogat
ART. 120^1
În cadrul
parchetelor își pot desfășura
activitatea specialiști în domeniul economic,
financiar, bancar, vamal, informatic, precum și în
alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de
urmărire penală.
ART. 120^2
(1) În vederea
efectuării cu celeritate și în mod temeinic a activităților de descoperire și
de urmărire a infracțiunilor din domeniul economic,
financiar, fiscal și vamal, în cadrul parchetelor de
pe lângă tribunale funcționează, prin detașare, ofițeri și agenți de poliție
judiciară, în limita posturilor aprobate potrivit legii.
(2) Ofițerii și agenții
de poliție judiciară efectuează acte de cercetare
penală în cauzele prevăzute la alin. (1), în care urmărirea penală se
efectuează obligatoriu de procuror ori în care procurorul a dispus preluarea în
vederea efectuării urmăririi penale, conform prevederilor art. 324 alin. (2)
din Legea nr. 135/2010, cu modificările și
completările ulterioare.
(3) Ofițerii și agenții
de poliție judiciară prevăzuți
la alin. (1) pot efectua acte de cercetare penală și
în cauzele preluate de parchetul de pe lângă curtea de apel de la parchetele de
pe lângă tribunale.
(4) Ofițerii și agenții
de poliție judiciară efectuează numai acele acte de
cercetare penală dispuse de procurori, sub directa conducere, supravegherea și controlul nemijlocit al acestora.
(5) Dispozițiile procurorilor sunt obligatorii pentru ofițerii și agenții
de poliție judiciară, actele întocmite de aceștia din dispoziția scrisă a
procurorilor fiind efectuate în numele acestora.
ART. 120^3
(1) Ofițerii și agenții
de poliție judiciară prevăzuți
la art. 120^2 sunt detașați în cadrul parchetelor, la
propunerea nominală a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casație și Justiție, de către ministrul afacerilor interne, pe o
perioadă de cel mult 6 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 în 3 ani, cu
acordul acestora.
(2) Numirea în funcții a ofițerilor și agenților de poliție judiciară se face prin ordin al procurorului
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație
și Justiție la parchetele
prevăzute la art. 120^2 alin. (1).
(3) Încetarea detașării ofițerilor și agenților de poliție judiciară se poate dispune înaintea perioadei
prevăzute la alin. (1), prin ordin motivat al procurorului general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
(4) Pe durata detașării, ofițerii și agenții de poliție
judiciară nu pot primi de la organele ierarhic superioare nicio însărcinare.
(5) Ofițerii și agenții
de poliție judiciară detașați
în condițiile prezentului articol au drepturile și obligațiile prevăzute de lege
pentru ofițerii de poliție,
cu excepțiile prevăzute în prezenta lege, și beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile
prevăzute la art. 13 și art. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale
judecătorilor, procurorilor și altor categorii de
personal din sistemul justiției, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr. 45/2007, cu
modificările și completările ulterioare.
(6) Salariul de bază
și sporurile ofițerilor și agenților de poliție judiciară detașați sunt cele
prevăzute pentru ofițerii și
agenții de poliție
judiciară din cadrul Direcției Naționale
Anticorupție, reduse cu 20%.
(7) Drepturile
salariale sunt suportate din bugetul Ministerului Public și
se acordă de către parchetul unde este detașat.
ART. 120^4
(1) Atribuțiile prevăzute de lege pentru ministrul afacerilor
interne privind drepturile și răspunderile ce revin ofițerilor și agenților
de poliție judiciară detașați
se exercită de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
(2) Atribuțiile privind acordarea gradelor profesionale pentru ofițerii și agenții
de poliție judiciară detașați
se exercită de ministrul afacerilor interne, la propunerea procurorului general
al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
(3) Procurorul
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație
și Justiție evaluează anual
activitatea ofițerilor și agenților de poliție judiciară detașați, în condițiile legii.
(4) Dispozițiile art. 6 din Legea nr. 364/2004 privind
organizarea și funcționarea
poliției judiciare, republicată, cu modificările
ulterioare, se aplică în mod corespunzător în raport cu activitatea ofițerilor și agenților
de poliție judiciară.
(5) Funcția de ofițer și agent de poliție judiciară
prevăzută la art. 120^2 alin. (1) este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția
funcțiilor didactice din învățământul
superior.
(6) Numărul ofițerilor și agenților
de poliție judiciară din cadrul parchetelor prevăzute
la art. 120^2 alin. (1), precum și repartizarea
acestora se stabilește, în funcție
de necesități, prin ordin al procurorului general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
TITLUL VII
Paza instanțelor judecătorești și a parchetelor și protecția magistraților
ART. 121
(1) Paza sediilor instanțelor judecătorești și a parchetelor, a bunurilor și
valorilor aparținând acestora, supravegherea
accesului și menținerea
ordinii interioare necesare desfășurării normale a activității în aceste sedii se asigură, în mod gratuit, de
către Jandarmeria Română, prin structurile sale specializate.
(2) Numărul
personalului Jandarmeriei Române necesar pentru aplicarea prevederilor alin.
(1) se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la
propunerea ministrului justiției și
a ministrului afacerilor interne, precum și a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție.
(3) Activitatea
personalului prevăzut la alin. (2) este coordonată de președintele
instanței sau de conducătorul parchetului.
ART. 122
(1) Instanțele și parchetele militare
dispun de poliția militară pusă în serviciul lor de
Ministerul Apărării Naționale, în mod gratuit.
Necesarul de personal de poliție militară va fi
stabilit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiției și a Ministerului
Apărării Naționale.
(2) Poliția militară pusă în serviciul instanțelor
și parchetelor militare este subordonată președinților sau prim-procurorilor acestora.
(3) Paza sediilor instanțelor și parchetelor
militare, a celorlalte spații folosite de acestea, a
bunurilor și valorilor ce le aparțin,
supravegherea accesului și menținerea
ordinii interioare necesare desfășurării normale a activității se asigură, în mod gratuit, de către Poliția Militară.
(4) Numărul
personalului necesar pentru fiecare instanță sau
parchet va fi stabilit de ministrul justiției, la
propunerea președintelui Curții
Militare de Apel și a secției
sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
ART. 123
Poliția Română și Jandarmeria Română au obligația de a acorda sprijinul necesar, potrivit atribuțiilor legale, instanțelor și parchetelor militare, secției
sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
și din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, pentru
buna desfășurare a procesului penal, la solicitarea
acestora.
ART. 124
Modul de utilizare a
personalului de poliție pentru asigurarea protecției judecătorilor și
procurorilor, precum și modul de utilizare a
personalului Jandarmeriei Române pentru asigurarea pazei sediilor instanțelor judecătorești și parchetelor, a bunurilor și
valorilor aparținând acestora, supravegherea
accesului și menținerea
ordinii interioare se stabilesc prin protocol încheiat între Înalta Curte de Casație și Justiție,
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția
Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor
de Criminalitate Organizată și Terorism sau, după
caz, Ministerul Justiției și
Ministerul Afacerilor Interne.
TITLUL VIII
Gestiunea economico-financiară și
administrativă a instanțelor și
parchetelor
CAPITOLUL I
Organizarea
departamentului economico-financiar și administrativ
ART. 125
(1) Înalta Curte de Casație și Justiție,
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția
Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor
de Criminalitate Organizată și Terorism, curțile de apel, parchetele de pe lângă curțile
de apel, tribunalele și parchetele de pe lângă
tribunale au în structură câte un departament economico-financiar
și administrativ, condus de un manager economic.
(2) Managerul
economic este subordonat președintelui instanței sau, după caz, conducătorului parchetului în
cadrul căruia funcționează.
(3) Departamentul economico-financiar și
administrativ din cadrul tribunalelor și parchetelor
de pe lângă acestea asigură activitatea economică, financiară și administrativă și pentru
tribunalele specializate și judecătoriile sau, după
caz, pentru parchetele din circumscripția lor.
(4) Dispozițiile alin. (1) și (2) se
aplică și ordonatorilor de credite pentru instanțele și parchetele
militare.
ART. 126
(1) Poate fi numită
în funcția de manager economic persoana care a fost
admisă la concursul organizat în acest scop de către:
a) Înalta Curte de Casație și Justiție,
pentru managerul economic al acestei instanțe;
b) curțile de apel, pentru managerii economici ai curților de apel și ai
tribunalelor;
c) Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție, pentru managerul economic al acestui
parchet și pentru managerii economici ai parchetelor
de pe lângă curți de apel și
tribunale;
d) Direcția Națională Anticorupție, pentru managerul economic al acestei direcții;
e) Direcția de Investigare a Infracțiunilor
de Criminalitate Organizată și Terorism, pentru
managerul economic al acestei direcții.
(2) La concursul
prevăzut la alin. (1) se pot înscrie persoanele care au studii economice
superioare și o vechime în specialitate de minimum 5
ani.
(3) Numirea în funcția de manager economic a persoanelor declarate admise
la concursul prevăzut la alin. (1) se face prin ordin al conducătorului instanței sau, după caz, al conducătorului parchetului care
organizează concursul.
(4) Personalul din
cadrul departamentului economico-financiar și administrativ este încadrat de către președintele
Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general
al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție,
procurorul-șef al Direcției
de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate
Organizată și Terorism, președintele
curții de apel sau, după caz, procurorul general al
parchetului de pe lângă curtea de apel.
(5) Concursul
prevăzut la alin. (1) și (4) se organizează potrivit
unui regulament aprobat de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, de ministrul justiției, de procurorul general al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, de procurorul-șef
al Direcției Naționale Anticorupție ori al Direcției de
Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate
Organizată și Terorism.
ART. 127
Managerul economic
are următoarele atribuții principale:
a) conduce
departamentul economico-financiar și
administrativ al instanței sau parchetului în cadrul
căruia funcționează;
b) răspunde pentru
gestiunea economico-financiară a instanțelor
sau parchetelor fără personalitate juridică din circumscripția
instanței sau a parchetului în cadrul căruia funcționează;
c) îndeplinește, pe baza delegării primite din partea
ordonatorilor de credite, toate atribuțiile acestora
prevăzute de lege;
d) organizează
elaborarea, fundamentarea și prezentarea la organele
abilitate a proiectelor de buget anuale, la termenele și
în condițiile prevăzute de Legea nr. 500/2002 privind
finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare;
e) coordonează
activitatea de administrare a sediilor instanțelor și parchetelor și ia măsuri
pentru asigurarea condițiilor materiale în vederea desfășurării corespunzătoare a activității
instanțelor și parchetelor;
f) ia măsuri pentru
elaborarea și fundamentarea temelor de proiectare
pentru lucrările de reparații curente și capitale ale sediilor și
obiectivelor de investiții, urmărește
și răspunde de realizarea acestora;
g) organizează ținerea evidenței tuturor
imobilelor din proprietatea sau administrarea instanțelor
ori, după caz, a parchetelor, precum și a celorlalte
bunuri aflate în patrimoniul acestora;
h) urmărește și răspunde de
utilizarea cu eficiență a fondurilor primite de la
bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor
speciale, precum și a celor constituite din
veniturile proprii, potrivit legii;
i) organizează ținerea la zi a contabilității instanței și parchetului din circumscripția în cadrul căreia funcționează
și controlează efectuarea corectă a tuturor operațiunilor financiar-contabile în documentele specifice,
precum și întocmirea și
prezentarea la termenele stabilite a situațiilor
financiare asupra patrimoniului aflat în administrare, potrivit prevederilor Legii
contabilității nr. 82/1991, republicată;
j) coordonează
activitatea de administrare a sediilor instanțelor și parchetelor din circumscripțiile
în cadrul cărora funcționează, stabilind măsuri
pentru asigurarea condițiilor materiale în vederea desfășurării corespunzătoare a activității
acestora. De asemenea, asigură ordinea, curățenia și paza bunurilor în sediile instanțelor,
inclusiv măsuri pentru prevenirea și stingerea
incendiilor.
ART. 128
Managerii economici,
informaticienii*) și personalul de specialitate din
activitatea financiar-contabilă și din birourile
locale pentru expertize judiciare tehnice și
contabile au calitatea de funcționari publici, având
drepturile și obligațiile
prevăzute de Legea nr. 188/1999**) privind Statutul funcționarilor
publici, republicată, cu modificările și completările
ulterioare.
#CIN
*) Reproducem mai jos
prevederile art. II din Legea nr. 17/2006.
ART.
II
Pe
data intrării în vigoare a prezentei legi, în ceea ce îi privește
pe informaticieni, se abrogă prevederile art. 128 din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, precum și
orice alte dispoziții contrare."
#CIN
**) La data de 5 iulie
2019 a intrat în vigoare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.
Prin art. 597 alin. (2) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 a fost abrogată Legea nr.
188/1999, republicată, cu excepția prevederilor art.
20, 20^1 - 20^10, ale art. 60 alin. (3), ale art. 60^1 - 60^4, 62^1 - 62^13 și ale anexei nr. 2 care se aplică pentru realizarea
evaluării performanțelor profesionale individuale ale
funcționarilor publici pentru activitatea desfășurată în anul 2019.
ART. 129
Prin derogare de la
prevederile legislației în domeniul finanțelor publice, președinții instanței și conducătorii
parchetelor pot delega calitatea de ordonator de credite managerilor economici.
ART. 130
(1) Instanțele militare care nu au sediul în municipiul București și parchetele de pe
lângă acestea au în structură un compartiment economico-administrativ.
(2) Personalul
auxiliar din compartimentul economico-administrativ
are următoarele atribuții principale:
a) întocmește documentația pentru achizițiile publice, serviciile și
lucrările necesare desfășurării activității
instanțelor;
b) asigură
aprovizionarea cu materiale de întreținere și uz gospodăresc, mijloace fixe și
obiecte de inventar sau alte bunuri necesare desfășurării
optime a activității instanțelor;
c) asigură întreținerea și funcționarea clădirilor, instalațiilor
tehnico-sanitare de încălzire, a celorlalte mijloace
fixe și obiecte de inventar din dotare;
d) asigură ordinea, curățenia și paza bunurilor în
sediile instanțelor;
e) întreprinde
măsuri pentru prevenirea și stingerea incendiilor,
precum și pentru înlăturarea consecințelor
unor calamități.
CAPITOLUL II
Bugetele instanțelor și parchetelor
ART. 131
(1) Activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
(2) Bugetul curților de apel, al tribunalelor, al tribunalelor
specializate și al judecătoriilor este gestionat de
Ministerul Justiției, ministrul justiției
având calitatea de ordonator principal de credite.
(3) Bugetul pentru
parchetele de pe lângă curțile de apel, tribunale,
tribunale specializate și judecătorii este gestionat
de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
(4) Bugetele instanțelor și parchetelor
militare este gestionat de Ministerul Apărării Naționale,
ministrul apărării naționale având calitatea de
ordonator principal de credite.
ART. 132
(1) Curțile de apel și parchetele de
pe lângă curțile de apel elaborează proiectele de
buget anual pentru instanțele sau, după caz,
parchetele din circumscripțiile lor.
(2) Proiectele de
buget elaborate potrivit alin. (1) se transmit Ministerului Justiției
sau, după caz, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație
și Justiție.
(3) Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism își elaborează
propriile proiecte de buget anual. În bugetul Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casație și Justiție sunt cuprinse și
bugetele parchetelor de pe lângă celelalte instanțe judecătorești.
(4) Proiectele de
bugete elaborate potrivit alin. (1) și (3) se supun
avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii.
(5) Bugetul Înaltei Curți de Casație și Justiție se aprobă de adunarea
generală a judecătorilor acestei curți, cu avizul
consultativ al Ministerului Finanțelor Publice.
(6) Proiectele de
buget anual ale instanțelor militare se elaborează de
Curtea Militară de Apel, iar cele ale parchetelor militare de secția sau serviciul din cadrul Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție, după consultarea instanțelor
militare, respectiv a parchetelor militare, și se
transmit ordonatorului principal de credite.
(7) Anual, Guvernul
României va include în bugetul Ministerului Apărării Naționale
fondurile necesare potrivit art. 131 alin. (4).
ART. 133
(1) Fiecare instanță și fiecare parchet se
încadrează cu numărul necesar de judecători sau, după caz, de procurori, precum
și cu numărul necesar de personal auxiliar de
specialitate și personal al departamentului economico-financiar și
administrativ.
(2) Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție
și președinții curților de apel, împreună cu ministrul justiției,
procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
sau, după caz, procurorul-șef al Direcției
Naționale Anticorupție,
procurorul-șef al Direcției
de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate
Organizată și Terorism analizează anual volumul de
activitate al instanțelor și
parchetelor și, în funcție
de rezultatele analizei, iau măsuri pentru suplimentarea sau reducerea
numărului de posturi, cu acordul Secției pentru
judecători sau al Secției pentru procurori a
Consiliului Superior al Magistraturii, după caz.
ART. 134
(1) Numărul maxim de
posturi pentru instanțe și
parchete se stabilește prin hotărâre a Guvernului*1),
la propunerea ministrului justiției, cu avizul
Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Pentru Înalta
Curte de Casație și Justiție, numărul maxim de posturi se stabilește
prin hotărâre a Guvernului*2), la propunerea ministrului justiției
și a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu avizul Secției pentru judecători a Consiliului Superior al
Magistraturii.
(3) Pentru instanțele și parchetele
militare, numărul maxim de posturi*3) se aprobă, potrivit alin. (1), cu avizul
consultativ al ministrului apărării naționale.
#CIN
*1) A se vedea:
-
anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției;
-
Hotărârea Guvernului nr. 39/2014 privind stabilirea numărului maxim de posturi
pentru Ministerul Public.
*2) A se vedea Hotărârea
Guvernului nr. 563/2020 privind stabilirea numărului maxim de posturi pentru
Înalta Curte de Casație și Justiție.
*3) A se vedea și:
-
Hotărârea Guvernului nr. 554/2006 privind stabilirea numărului maxim de posturi
pentru instanțele militare;
-
Hotărârea Guvernului nr. 257/1994 privind atribuirea unui număr de posturi și stabilirea numărului total al magistraților
și personalului auxiliar, administrativ și de serviciu la instanțele
militare*) și la parchetele militare de pe lângă
acestea.
*) Dispozițiile
privind instanțele militare din cuprinsul Hotărârii
Guvernului nr. 257/1994 au fost abrogate prin art. 5 lit. a) din Hotărârea
Guvernului nr. 554/2006.
ART. 134^1
(1) În cazul în care
buna funcționare a instanțelor
sau a parchetelor este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante
temporar, acestea pot fi ocupate pe perioadă nedeterminată, potrivit legii, în
cazul în care vacantarea posturilor s-a realizat în
urma:
a) numirii în funcții de conducere;
b) numirii ca
procuror în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism ori al Direcției Naționale Anticorupție;
c) detașării;
d) alegerii în funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii;
e) suspendării din funcție, în temeiul art. 62 din Legea nr. 303/2004,
republicată, cu modificările și completările
ulterioare;
f) vacantării din alte cauze, pe o perioadă mai mare de un an.
(2) Numărul
posturilor vacante temporar care se pot ocupa în cazurile prevăzute la alin.
(1) se aprobă pentru fiecare instanță sau, după caz,
parchet, de secția corespunzătoare a Consiliului
Superior al Magistraturii, la propunerea ordonatorilor de credite.
(3) După încetarea situațiilor prevăzute la alin. (1), în cazul în care
judecătorul sau procurorul revine la instanța sau
parchetul unde a funcționat anterior, ordonatorul
principal de credite este obligat să-i asigure de îndată un post vacant din fondul
de rezervă prevăzut la alin. (4) și (5), în cazul în
care nu mai există posturi vacante la acea instanță
sau parchet.
(4) Pentru
asigurarea posturilor necesare de judecător sau procuror la încetarea situațiilor prevăzute la alin. (1), se constituie, prin
bugetul de stat, un fond de rezervă de 150*) de posturi de judecător și 50 de posturi de procuror. Numărul posturilor din fondul
de rezervă se poate actualiza anual prin hotărâre a Guvernului.
(5) Posturile
prevăzute la alin. (4) vor fi repartizate instanțelor
și parchetelor prin ordin al ministrului justiției, în situația în care la
instanțele sau parchetele unde judecătorul sau
procurorul a solicitat revenirea pe post nu există posturi vacante.
(6) În cazul vacantării ulterioare a unor posturi la instanța
sau parchetul respectivă/respectiv, temporar sau definitiv, posturile de
judecător sau procuror repartizate în condițiile
alin. (4) se reinclud de drept, de la data vacantării, în fondul de rezervă, iar judecătorul sau
procurorul care a ocupat un astfel de post este considerat încadrat pe postul
care se vacantează. Includerea postului vacantat în fondul de rezervă se constată prin ordin al
ministrului justiției, la propunerea Consiliului
Superior al Magistraturii, în termen de 15 zile de la vacantare.
(7) Sumele de bani
corespunzătoare finanțării posturilor neocupate
prevăzute la alin. (1) vor fi virate la bugetul de stat, la sfârșitul
fiecărui an calendaristic.
#CIN
*) Numărul posturilor
de judecător din fondul de rezervă prevăzut la art. 134^1 alin. (4) a fost
modificat conform art. II din Hotărârea Guvernului nr. 328/2016.
ART. 135
(1) Statele de funcții și de personal pentru curțile de apel, tribunale, tribunale specializate,
judecătorii și parchete se aprobă prin ordin al
ministrului justiției.
(2) Majorarea sau
reducerea schemelor de personal pentru curțile de
apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii și
parchete se aprobă cu avizul conform al secțiilor
corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al
ministrului justiției.
ART. 136 *** Abrogat
TITLUL IX
Dispoziții tranzitorii și finale
ART. 137
Pe lângă instanțele judecătorești funcționează, în condițiile
legii, următoarele structuri:
a) serviciile de
reintegrare socială și supraveghere;
b) oficiile
registrului comerțului;
c) alte structuri înființate prin lege specială.
ART. 138
(1) Statul este
obligat să asigure sediile și celelalte mijloace materiale
și financiare necesare pentru buna funcționare a activității instanțelor și parchetelor.
(2) Guvernul,
Consiliul General al Municipiului București,
consiliile județene și
consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, pun la dispoziția
Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Ministerului Justiției, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,
a Direcției Naționale Anticorupție și a Direcției de Investigare a Infracțiunilor
de Criminalitate Organizată și Terorism sediile necesare
bunei funcționări a instanțelor
judecătorești și a
parchetelor.
(3) Drepturile
materiale și bănești ale
personalului instanțelor și
parchetelor militare și mijloacele materiale,
inclusiv cele auto, necesare funcționării instanțelor și parchetelor
militare, secției sau serviciului din cadrul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și
secției sau serviciului din cadrul Direcției Naționale Anticorupție se asigură de Ministerul Apărării Naționale.
ART. 139
(1) Prin Regulamentul
de ordine interioară al instanțelor judecătorești se stabilesc:
a) organizarea
administrativă a curților de apel, a tribunalelor, a
tribunalelor specializate și a judecătoriilor;
b) modul și criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de
judecată, în vederea asigurării respectării principiilor distribuției
aleatorii și continuității;
c) atribuțiile președinților, vicepreședinților, judecătorilor inspectori, președinților de secții, ale
judecătorilor și ale celorlalte categorii de
personal;
d) organizarea și modul de desfășurare a activității colegiilor de conducere ale instanțelor
judecătorești și a
adunărilor generale ale judecătorilor;
e) vacanța judecătorească;
f) modul de
organizare, funcționarea și
atribuțiile compartimentelor auxiliare de
specialitate;
g) modul de
organizare, funcționarea și
atribuțiile departamentului economico-financiar
și administrativ.
(2) Regulamentul de
ordine interioară al instanțelor judecătorești
se aprobă de Secția pentru judecători a Consiliului
Superior al Magistraturii, prin hotărâre*) care se publică în Monitorul Oficial
al României, Partea I.
#CIN
*) A se vedea Hotărârea
Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015 pentru aprobarea
Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești.
Menționăm că, ulterior
publicării hotărârii indicate mai sus, art. 139 alin. (2) a fost modificat prin
art. I pct. 62 din Legea nr. 207/2018.
ART. 140
(1) Prin Regulamentul
de ordine interioară al parchetelor se stabilesc:
a) organizarea
administrativă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație
și Justiție, a Direcției Naționale Anticorupție, a Direcției de
Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate
Organizată și Terorism, a parchetelor de pe lângă curțile de apel, tribunale, tribunale pentru minori și familie și judecătorii;
b) atribuțiile procurorilor generali, prim-procurorilor și ale adjuncților acestora, ale
procurorilor inspectori, ale procurorilor șefi și ale procurorilor, precum și
ale celorlalte categorii de personal;
c) organizarea și modul de desfășurare a activității colegiilor de conducere ale parchetelor și a adunărilor generale ale procurorilor;
d) ierarhia funcțiilor administrative din cadrul Ministerului Public;
e) modul de
organizare, funcționarea și
atribuțiile compartimentelor auxiliare de
specialitate ale parchetelor;
f) modul de
organizare, funcționarea și
atribuțiile departamentului economico-financiar
și administrativ din cadrul parchetelor.
(2) Regulamentul de
ordine interioară*) prevăzut la alin. (1) se aprobă de Secția
pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
sau, după caz, a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție ori a procurorului-șef
al Direcției de Investigare a Infracțiunilor
de Criminalitate Organizată și Terorism, cu avizul
ministrului justiției.
#CIN
*) A se vedea:
-
Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 947/2019 pentru aprobarea
Regulamentului de ordine interioară al parchetelor;
-
Ordinul ministrului justiției nr. 1643/C/2015 pentru
aprobarea Regulamentului de ordine interioară al Direcției
Naționale Anticorupție.
Menționăm că, ulterior
publicării Ordinului ministrului justiției nr.
1643/C/2015, art. 140 alin. (2) a fost modificat prin art. I pct. 63 din Legea
nr. 207/2018.
ART. 141
Referirile la Curtea
Supremă de Justiție cuprinse în actele normative în
vigoare se consideră a fi făcute la Înalta Curte de Casație
și Justiție.
ART. 142
(1) Datele la care
vor începe să funcționeze tribunalele specializate, județele și localitățile
în care vor începe să funcționeze, denumirea
acestora, precum și domeniile în care vor funcționa se stabilesc, în mod eșalonat,
prin ordin al ministrului justiției, cu avizul
conform al Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Dispozițiile prezentei legi privind managerii economici ai instanțelor și ai parchetelor se
aplică începând cu 1 iulie 2005.
(3) Funcția de manager economic se echivalează cu funcția de director executiv.
(4) Până la
începerea funcționării Tribunalului Ilfov și a parchetului de pe lângă această instanță,
cauzele de competența acestora se soluționează
de Tribunalul București și,
respectiv, de Parchetul de pe lângă Tribunalul București.
ART. 143
(1) Dispozițiile art. 53 alin. (1) privind repartizarea
cauzelor în sistem informatizat se aplică treptat, acțiunea
încheindu-se până în anul 2007.
(2) Până în anul
2007 repartizarea cauzelor la instanțele care nu
dispun de sistem informatizat se face în mod aleatoriu, în condițiile
stabilite prin Regulamentul de ordine interioară al instanțelor
judecătorești.
ART. 144
(1) Pe data intrării
în vigoare a prezentei legi, se abrogă:
a) dispozițiile art. 1 - 5, art. 7 - 11, art. 17 - 26, art. 27
- 35, art. 44 - 54, art. 56 și 57 din Legea Curții Supreme de Justiție nr.
56/1993, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8
februarie 1999, cu modificările și completările
ulterioare;
b) dispozițiile art. 1, art. 2 alin. 1, 3 și
4, art. 4 - 9, art. 10 - 16, art. 17 alin. 1^1 - 1^3 și
alin. 3 - 5, art. 18 - 25, art. 26 - 41, art. 69^1 - 69^5, art. 70 - 85, art.
132, art. 133 alin. 1 și 3, art. 134 și art. 136 - 160 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea
judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259
din 30 septembrie 1997, cu modificările și
completările ulterioare.
(2) Dispozițiile art. 135 din Legea nr. 92/1992, republicată,
cu modificările și completările ulterioare,
referitoare la directorii economici se abrogă de la data de 1 iulie 2005.
NOTĂ:
Reproducem
mai jos prevederile art. II - IV, VII și VIII din titlul
XVI al Legii nr. 247/2005, cu modificările și completările
ulterioare, care nu sunt încorporate în textul republicat al Legii nr. 304/2004
și care se aplică, în continuare, ca dispoziții proprii ale titlului XVI al Legii nr. 247/2005.
ART.
II
(1)
La data intrării în vigoare a prezentei legi, funcțiile
de judecător inspector și procuror inspector se desființează, iar posturile se transformă în posturi de
judecător, respectiv procuror.
(2)
Activitățile aflate în curs de desfășurare
ale judecătorilor inspectori și procurorilor
inspectori vor fi continuate de judecători sau procurori desemnați
de conducătorii instanțelor judecătorești
sau parchetelor.
ART.
III
Dispozițiile prezentei legi
privind înregistrarea ședințelor de judecată, precum și cele privind numirea la birourile de informare și relații publice a absolvenților unei facultăți de
jurnalistică sau a specialiștilor în comunicare se
aplică de la 1 iulie 2006*)."
#CIN
*) Termenul prevăzut la
art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005, de la care se aplică dispozițiile art. 13 din Legea nr. 304/2004, republicată,
cu modificările ulterioare, referitoare la înregistrarea ședințelor
de judecată, a fost prelungit succesiv prin art. III din Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 50/2006, prin articolul
unic din Ordonanța de urgență
a Guvernului nr. 154/2007, prin art. 1 din Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 137/2008, prin art. XI
din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 114/2009, prin art. V din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 109/2010, prin art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 120/2011**) și prin art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 23/2012 până la data de 1 iulie 2013.
**) După publicarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 23/2012, art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120/2011 a fost abrogat prin art.
I pct. 1 din Legea nr. 54/2013.
ART.
IV
(1)
Circumscripțiile teritoriale ale parchetelor militare
din municipiile Bacău, Brașov, Constanța,
Craiova, Oradea, Ploiești și
Târgu Mureș care se desființează
prin intrarea în vigoare a prezentei legi se redistribuie în concordanță cu circumscripțiile
teritoriale ale instanțelor militare în aceste localități, potrivit anexei nr. 2 la prezenta lege.
(2)
Funcțiile reduse ca urmare a reorganizării instanțelor și parchetelor
militare, potrivit prezentei legi, trec în statele de funcții
ale Ministerului Justiției și
ale Ministerului Public, cu luarea măsurilor de finanțare
prin transferul la aceste instituții a fondurilor
corespunzătoare din bugetul Ministerului Apărării Naționale.
(3)
Spațiile și dotările
materiale ale parchetelor militare desființate vor fi
preluate de parchetele militare cărora, prin redistribuire, le revin circumscripțiile teritoriale ale unităților
desființate.
(4)
Personalul auxiliar civil și militar din cadrul instanțelor și parchetelor
militare care optează pentru transfer la instanțele și parchetele civile sau ale căror funcții
au fost reduse va fi transferat, ținându-se seama de opțiunea exprimată, la instanțele
și parchetele civile din raza de domiciliu sau din
alte localități.
(5)
La transferul personalului auxiliar civil și militar
de la instanțele și
parchetele militare la instanțele sau parchetele
civile, se ține seama, potrivit legii, de vechimea în
muncă și de activitatea profesională. În acest caz,
trecerea în rezervă sau direct în retragere a personalului auxiliar militar
este obligatorie.
..........................................................................
ART.
VII
Regulamentele
prevăzute de prezenta lege se actualizează și se
adoptă în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART.
VIII
(1)
În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, vor fi
organizate alegeri pentru colegiile de conducere ale instanțelor
și parchetelor.
(2)
Atribuțiile membrilor actualelor colegii de conducere
încetează la expirarea termenului prevăzut la alin. (1)."
#CIN
NOTE:
1. Reproducem mai jos
prevederile art. XXV din Legea nr. 202/2010.
ART.
XXV
(1)
În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se va
modifica în mod corespunzător Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a
Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat.
(2)
Referirile la completul de 9 judecători cuprinse în actele normative în vigoare
se consideră a fi făcute la completele de 5 judecători.
(3)
Procesele în curs de judecată la completul de 9 judecători la data intrării în
vigoare a prezentei legi vor continua să fie judecate de acest complet.
(4)
Dispozițiile art. 55 alin. (1) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin
prezenta lege, se aplică și proceselor în curs de
judecată la data intrării în vigoare a prezentei legi."
#CIN
2. Reproducem mai jos
prevederile art. II - V din Legea nr. 207/2018.
ART.
II
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor
de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și pentru modificarea și
completarea unor acte normative urmează a fi modificată în vederea punerii de
acord cu prevederile din secțiunea a 2^1-a - Secția pentru investigarea infracțiunilor
din justiție - din Legea nr. 304/2004 privind
organizarea judiciară, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, astfel cum aceasta a fost modificată și completată prin prezenta lege."
ART.
III
(1)
Secția pentru investigarea infracțiunilor
din justiție începe să funcționeze
în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2)
Cauzele de competența Secției
pentru investigarea infracțiunilor din justiție înregistrate la orice structură de parchet și nesoluționate până la data la
care secția este operațională
se înaintează spre soluționare Secției
pentru investigarea infracțiunilor din justiție, de îndată ce aceasta este operațională."
ART.
IV
Dispozițiile prezentei legi
privind judecarea apelurilor în complet de 3 judecători se aplică cauzelor
înregistrate pe rolul instanțelor după intrarea în
vigoare a prezentei legi."
ART.
V
Procurorii
care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt numiți
în funcție în cadrul Direcției
de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate
Organizată și Terorism și Direcției Naționale Anticorupție rămân în funcțiile
pe care le îndeplinesc în cadrul acestor structuri."
#CIN
3. Reproducem mai jos
prevederile art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2018.
ART.
II
(1)
Prin derogare de la dispozițiile art. 88^3 - 88^5 din
Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, până la finalizarea
concursurilor organizate pentru numirea în funcțiile
de procuror-șef al Secției
pentru investigarea infracțiunilor din justiție și a celor de execuție de procuror în cadrul secției
și validarea rezultatelor acestora, funcțiile de procuror-șef și cel puțin o treime din funcțiile de execuție de procuror
vor fi exercitate provizoriu de procurori care îndeplinesc condițiile
prevăzute de lege pentru numirea în aceste funcții, selectați de comisia de concurs constituită în condițiile art. 88^3 alin. (2) din Legea nr. 304/2004,
republicată, cu modificările și completările
ulterioare.
(2)
Selecția candidaților se
realizează de comisia de concurs prevăzută la alin. (1) printr-o procedură
derulată în cel mult 5 zile calendaristice de la data declanșării
acesteia de președintele Consiliului Superior al
Magistraturii. Comisia de concurs își desfășoară activitatea în prezența
a cel puțin 3 membri.
(3)
Candidații pentru funcțiile
de conducere și de execuție
prevăzute la alin. (1) depun la structura resurse umane a Consiliului Superior
al Magistraturii o scrisoare de candidatură însoțită
de orice alte înscrisuri considerate relevante de către candidați.
(4)
În termen de cel mult 3 zile calendaristice de la primirea listei de candidați din partea structurii resurse umane din cadrul
Consiliului Superior al Magistraturii, comisia de concurs verifică îndeplinirea
de către candidați a condițiilor
prevăzute de lege pentru numirea în aceste funcții și efectuează procedura de selecție
a acestora pe baza dosarului de candidatură și a unui
interviu. Interviul se transmite în direct, audiovideo, pe pagina de internet a
Consiliului Superior al Magistraturii, se înregistrează și
se publică pe pagina de internet a Consiliului.
(5)
În cazul candidaților pentru funcția
de procuror în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție,
procedura de selecție are în vedere următoarele
criterii:
a)
integritatea candidatului;
b)
evaluarea activității ca procuror.
(6)
Evaluarea integrității candidaților
se face pe baza datelor existente la dosarul profesional, a documentelor depuse
de candidat, a modului în care candidatul se raportează la valori precum independența justiției, imparțialitatea magistraților,
integritatea și a aspectelor ridicate în cadrul
interviului.
(7)
Evaluarea activității de procuror se face pe baza
ultimului raport de evaluare întocmit și a aspectelor
relevante rezultate din susținerea interviului, din
analiza documentelor depuse de către candidat, precum și
a aspectelor relevante verificabile rezultate din activitatea sa anterioară.
(8)
În cazul candidaților pentru funcția
de procuror-șef al Secției
pentru investigarea infracțiunilor din justiție, procedura de selecție
se realizează pe baza celor două criterii prevăzute la alin. (5), precum și a criteriului referitor la competențele
manageriale, gestiunea eficientă a resurselor, capacitatea de a-și asuma decizii și responsabilități, competențele de
comunicare și rezistența la
stres.
(9)
Procurorii selectați pentru numirea în funcția de procuror-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor
din justiție și pentru
numirea în funcțiile de execuție
de procuror în cadrul secției, potrivit dispozițiilor prezentului articol, sunt numiți
în funcție de președintele Consiliului
Superior al Magistraturii. Procurorul-șef adjunct al Secției pentru investigarea infracțiunilor
din justiție este numit de președintele
Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea motivată a procurorului-șef secție, dintre procurorii selectați pentru numirea în cadrul secției.
La data încetării activității în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor
din justiție, procurorii numiți
în condițiile prezentei ordonanțe
de urgență revin la parchetele de unde provin.
(10)
În vederea operaționalizării Secției
pentru investigarea infracțiunilor din justiție, în termen de 5 zile calendaristice de la intrarea
în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, procurorul general al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție asigură resursele umane și
materiale necesare funcționării acesteia, inclusiv
personalul auxiliar de specialitate, ofițeri și agenți de poliție
judiciară, specialiști și
alte categorii de personal.
(11)
De la data operaționalizării Secției
pentru investigarea infracțiunilor din justiție, cauzele de competența
acesteia, aflate în lucru la Direcția Națională Anticorupție și alte unități de parchet,
precum și dosarele cauzelor referitoare la infracțiunile prevăzute de art. 88^1 alin. (1) din Legea
nr. 304/2004, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, și soluționate
până la data acestei operaționalizări se preiau de
către aceasta."
#CIN
4. Reproducem mai jos
prevederile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018.
ART.
VII
Procurorii care, la
data intrării în vigoare a prezentei ordonanței de urgență, își desfășoară
activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,
al Direcției de Investigare a Infracțiunilor
de Criminalitate Organizată și Terorism și al Direcției Naționale Anticorupție, precum și în cadrul celorlalte parchete, rămân în funcție în cadrul acestora, numai dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind statutul
judecătorilor și procurorilor, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară,
republicată, cu modificările și completările
ulterioare."
ANEXA 1
A. JUDECĂTORIILE, PARCHETELE ȘI LOCALITĂȚILE DE REȘEDINȚĂ ALE ACESTORA
Județul |
Judecătoria |
Localitatea de reședință |
Alba |
Alba Iulia |
municipiul Alba Iulia |
|
Câmpeni |
orașul Câmpeni |
|
Aiud |
municipiul Aiud |
|
Blaj |
municipiul Blaj |
|
Sebeș |
municipiul Sebeș |
Arad |
Arad |
municipiul Arad |
|
Ineu |
orașul Ineu |
|
Lipova |
orașul Lipova |
|
Gurahonț |
comuna Gurahonț |
|
Chișineu-Criș |
orașul Chișineu-Criș |
Argeș |
Pitești |
municipiul Pitești |
|
Câmpulung |
municipiul Câmpulung |
|
Curtea de Argeș |
municipiul Curtea de Argeș |
|
Costești |
orașul Costești |
|
Topoloveni |
orașul Topoloveni |
Bacău |
Bacău |
municipiul Bacău |
|
Onești |
municipiul Onești |
|
Moinești |
municipiul Moinești |
|
Podu Turcului |
comuna Podu Turcului |
|
Buhuși |
orașul Buhuși |
Bihor |
Oradea |
municipiul Oradea |
|
Beiuș |
municipiul Beiuș |
|
Marghita |
municipiul Marghita |
|
Aleșd |
orașul Aleșd |
|
Salonta |
municipiul Salonta |
Bistrița-Năsăud |
Bistrița |
municipiul Bistrița |
|
Năsăud |
orașul Năsăud |
|
Beclean |
orașul Beclean |
Botoșani |
Botoșani |
municipiul Botoșani |
|
Dorohoi |
municipiul Dorohoi |
|
Săveni |
orașul Săveni |
|
Darabani |
orașul Darabani |
Brașov |
Brașov |
municipiul Brașov |
|
Făgăraș |
municipiul Făgăraș |
|
Rupea |
orașul Rupea |
|
Zărnești |
orașul Zărnești |
Brăila |
Brăila |
municipiul Brăila |
|
Făurei |
orașul Făurei |
|
Însurăței |
orașul Însurăței |
Buzău |
Buzău |
municipiul Buzău |
|
Râmnicu Sărat |
municipiul Râmnicu Sărat |
|
Pătârlagele |
orașul Pătârlagele |
|
Pogoanele |
orașul Pogoanele |
Caraș-Severin |
Reșița |
municipiul Reșița |
|
Caransebeș |
municipiul Caransebeș |
|
Oravița |
orașul Oravița |
|
Moldova Nouă |
orașul Moldova Nouă |
Călărași |
Călărași |
municipiul Călărași |
|
Oltenița |
municipiul Oltenița |
|
Lehliu-Gară |
orașul Lehliu-Gară |
Cluj |
Cluj-Napoca |
municipiul Cluj-Napoca |
|
Turda |
municipiul Turda |
|
Dej |
municipiul Dej |
|
Huedin |
orașul Huedin |
|
Gherla |
municipiul Gherla |
Constanța |
Constanța |
municipiul Constanța |
|
Medgidia |
municipiul Medgidia |
|
Hârșova |
orașul Hârșova |
|
Mangalia |
municipiul Mangalia |
Covasna |
Sfântu Gheorghe |
municipiul Sfântu Gheorghe |
|
Târgu Secuiesc |
municipiul Târgu Secuiesc |
|
Întorsura Buzăului |
orașul Întorsura Buzăului |
Dâmbovița |
Târgoviște |
municipiul Târgoviște |
|
Găești |
orașul Găești |
|
Pucioasa |
orașul Pucioasa |
|
Răcari |
orașul Răcari |
|
Moreni |
municipiul Moreni |
Dolj |
Craiova |
municipiul Craiova |
|
Băilești |
municipiul Băilești |
|
Filiași |
orașul Filiași |
|
Șegarcea |
orașul Șegarcea |
|
Calafat |
municipiul Calafat |
Galați |
Galați |
municipiul Galați |
|
Tecuci |
municipiul Tecuci |
|
Târgu Bujor |
orașul Târgu Bujor |
|
Liești |
comuna Liești |
Giurgiu |
Giurgiu |
municipiul Giurgiu |
|
Bolintin-Vale |
orașul Bolintin-Vale |
Gorj |
Târgu Jiu |
municipiul Târgu Jiu |
|
Târgu Cărbunești |
orașul Târgu Cărbunești |
|
Novaci |
orașul Novaci |
|
Motru |
municipiul Motru |
Harghita |
Miercurea-Ciuc |
municipiul Miercurea-Ciuc |
|
Odorheiu Secuiesc |
municipiul Odorheiu Secuiesc |
|
Toplița |
municipiul Toplița |
|
Gheorgheni |
municipiul Gheorgheni |
Hunedoara |
Deva |
municipiul Deva |
|
Hunedoara |
municipiul Hunedoara |
|
Petroșani |
municipiul Petroșani |
|
Orăștie |
municipiul Orăștie |
|
Brad |
municipiul Brad |
|
Hațeg |
orașul Hațeg |
Ialomița |
Slobozia |
municipiul Slobozia |
|
Urziceni |
municipiul Urziceni |
|
Fetești |
municipiul Fetești |
Iași |
Iași |
municipiul Iași |
Pașcani |
municipiul Pașcani |
|
|
Hârlău |
orașul Hârlău |
|
Răducăneni |
comuna Răducăneni |
Ilfov |
Buftea |
orașul Buftea |
|
Cornetu |
comuna Cornetu |
Maramureș |
Baia Mare |
municipiul Baia Mare |
|
Sighetu Marmației |
municipiul Sighetu Marmației |
|
Vișeu de Sus |
orașul Vișeu de Sus |
|
Târgu Lăpuș |
orașul Târgu Lăpuș |
|
Dragomirești |
comuna Dragomirești |
Mehedinți |
Drobeta-Turnu Severin |
municipiul Drobeta-Turnu Severin |
|
Strehaia |
orașul Strehaia |
|
Orșova |
municipiul Orșova |
|
Vânju Mare |
orașul Vânju Mare |
|
Baia de Aramă |
orașul Baia de Aramă |
Mureș |
Târgu Mureș |
municipiul Târgu Mureș |
|
Sighișoara |
municipiul Sighișoara |
|
Reghin |
municipiul Reghin |
|
Târnăveni |
municipiul Târnăveni |
|
Luduș |
orașul Luduș |
Neamț |
Piatra-Neamț |
municipiul Piatra-Neamț |
|
Roman |
municipiul Roman |
|
Târgu-Neamț |
orașul Târgu-Neamț |
Bicaz |
orașul Bicaz |
|
Olt |
Slatina |
municipiul Slatina |
|
Caracal |
municipiul Caracal |
|
Corabia |
orașul Corabia |
|
Balș |
orașul Balș |
Prahova |
Ploiești |
municipiul Ploiești |
|
Câmpina |
municipiul Câmpina |
|
Vălenii de Munte |
orașul Vălenii de Munte |
|
Mizil |
orașul Mizil |
|
Sinaia |
orașul Sinaia |
Satu Mare |
Satu Mare |
municipiul Satu Mare |
|
Carei |
municipiul Carei |
|
Negrești-Oaș |
orașul Negrești-Oaș |
Sălaj |
Zalău |
municipiul Zalău |
|
Șimleu Silvaniei |
orașul Șimleu Silvaniei |
|
Jibou |
orașul Jibou |
Sibiu |
Sibiu |
municipiul Sibiu |
|
Mediaș |
municipiul Mediaș |
|
Agnita |
orașul Agnita |
|
Avrig |
orașul Avrig |
|
Săliște |
orașul Săliște |
Suceava |
Suceava |
municipiul Suceava |
|
Câmpulung Moldovenesc |
municipiul Câmpulung Moldovenesc |
|
Rădăuți |
municipiul Rădăuți |
|
Fălticeni |
municipiul Fălticeni |
|
Vatra Dornei |
municipiul Vatra Dornei |
|
Gura Humorului |
orașul Gura Humorului |
Teleorman |
Alexandria |
municipiul Alexandria |
|
Roșiori de Vede |
municipiul Roșiori de Vede |
|
Turnu Măgurele |
municipiul Turnu Măgurele |
|
Videle |
orașul Videle |
|
Zimnicea |
orașul Zimnicea |
Timiș |
Timișoara |
municipiul Timișoara |
|
Lugoj |
municipiul Lugoj |
|
Deta |
orașul Deta |
|
Sânnicolau Mare |
orașul Sânnicolau Mare |
|
Făget |
orașul Făget |
Tulcea |
Tulcea |
municipiul Tulcea |
|
Babadag |
orașul Babadag |
|
Măcin |
orașul Măcin |
Vaslui |
Vaslui |
municipiul Vaslui |
|
Bârlad |
municipiul Bârlad |
|
Huși |
municipiul Huși |
Vâlcea |
Râmnicu Vâlcea |
municipiul Râmnicu Vâlcea |
|
Drăgășani |
municipiul Drăgășani |
|
Horezu |
orașul Horezu |
|
Brezoi |
orașul Brezoi |
|
Bălcești |
orașul Bălcești |
Vrancea |
Focșani |
municipiul Focșani |
Panciu |
orașul Panciu |
|
|
Adjud |
municipiul Adjud |
București |
Judecătoria sectorului 1 |
municipiul București |
Judecătoria sectorului 2 |
municipiul București |
|
Judecătoria sectorului 3 |
municipiul București |
|
Judecătoria sectorului 4 |
municipiul București |
|
Judecătoria sectorului 5 |
municipiul București |
|
Judecătoria sectorului 6 |
municipiul București |
B. TRIBUNALELE, TRIBUNALELE SPECIALIZATE, PARCHETELE DE PE LÂNGĂ TRIBUNALE ȘI TRIBUNALE SPECIALIZATE ȘI LOCALITĂȚILE DE REȘEDINȚĂ
Județul |
Tribunalul si tribunalul specializat |
Localitatea de reședință |
Alba |
Alba Iulia |
municipiul Alba Iulia |
Arad |
Arad |
municipiul Arad |
Argeș |
Pitești |
municipiul Pitești |
Bacău |
Bacău |
municipiul Bacău |
Bihor |
Oradea |
municipiul Oradea |
Bistrița-Năsăud |
Bistrița |
municipiul Bistrița |
Botoșani |
Botoșani |
municipiul Botoșani |
Brașov |
Brașov |
municipiul Brașov |
Brăila |
Brăila |
municipiul Brăila |
Buzău |
Buzău |
municipiul Buzău |
Caraș-Severin |
Reșița |
municipiul Reșița |
Călărași |
Călărași |
municipiul Călărași |
Cluj |
Cluj-Napoca |
municipiul Cluj-Napoca |
Constanța |
Constanța |
municipiul Constanța |
Covasna |
Sfântu Gheorghe |
municipiul Sfântu Gheorghe |
Dâmbovița |
Târgoviște |
municipiul Târgoviște |
Dolj |
Craiova |
municipiul Craiova |
Galați |
Galați |
municipiul Galați |
Giurgiu |
Giurgiu |
municipiul Giurgiu |
Gorj |
Târgu Jiu |
municipiul Târgu Jiu |
Harghita |
Miercurea-Ciuc |
municipiul Miercurea-Ciuc |
Hunedoara |
Deva |
municipiul Deva |
Ialomița |
Slobozia |
municipiul Slobozia |
Iași |
Iași |
municipiul Iași |
Ilfov |
Buftea |
orașul Buftea |
Maramureș |
Baia Mare |
municipiul Baia Mare |
Mehedinți |
Drobeta-Turnu Severin |
municipiul Drobeta-Turnu Severin |
Mureș |
Târgu Mureș |
municipiul Târgu Mureș |
Neamț |
Piatra-Neamț |
municipiul Piatra-Neamț |
Olt |
Slatina |
municipiul Slatina |
Prahova |
Ploiești |
municipiul Ploiești |
Satu Mare |
Satu Mare |
municipiul Satu Mare |
Sălaj |
Zalău |
municipiul Zalău |
Sibiu |
Sibiu |
municipiul Sibiu |
Suceava |
Suceava |
municipiul Suceava |
Teleorman |
Alexandria |
municipiul Alexandria |
Timiș |
Timișoara |
municipiul Timișoara |
Tulcea |
Tulcea |
municipiul Tulcea |
Vaslui |
Vaslui |
municipiul Vaslui |
Vâlcea |
Râmnicu Vâlcea |
municipiul Râmnicu Vâlcea |
Vrancea |
Focșani |
municipiul Focșani |
București |
București |
municipiul București |
C. CURȚILE DE APEL, PARCHETELE DE PE LÂNGĂ CURȚILE DE APEL, CIRCUMSCRIPȚIILE ACESTORA ȘI LOCALITĂȚILE DE REȘEDINȚĂ
Curtea de Apel |
Tribunalele si tribunalele specializate cuprinse în circumscripția curții de apel |
Localitatea de reședință |
1. Curtea de Apel Alba Iulia |
Alba Sibiu Hunedoara |
municipiul Alba Iulia |
2. Curtea de Apel Pitești |
Argeș Vâlcea |
municipiul Pitești |
3. Curtea de Apel Bacău |
Bacău Neamț |
municipiul Bacău |
4. Curtea de Apel Oradea |
Bihor Satu Mare |
municipiul Oradea |
5. Curtea de Apel Suceava |
Suceava Botoșani |
municipiul Suceava |
6. Curtea de Apel Brașov |
Brașov Covasna |
municipiul Brașov |
7. Curtea de Apel București |
București Călărași Giurgiu Ialomița Ilfov Teleorman |
municipiul București |
8. Curtea de Apel Cluj |
Cluj Bistrița-Năsăud Maramureș Sălaj |
municipiul Cluj-Napoca |
9. Curtea de Apel Constanța |
Constanța Tulcea |
municipiul Constanța |
10. Curtea de Apel Craiova |
Dolj Gorj Mehedinți Olt |
municipiul Craiova |
11. Curtea de Apel Galați |
Galați Brăila Vrancea |
municipiul Galați |
12. Curtea de Apel Iași |
Iași Vaslui |
municipiul Iași |
13. Curtea de Apel Târgu Mureș |
Mureș Harghita |
municipiul Târgu Mureș |
14. Curtea de Apel Ploiești |
Prahova Buzău Dâmbovița |
municipiul Ploiești |
15. Curtea de Apel Timișoara |
Timiș Arad Caraș-Severin |
municipiul Timișoara |
ANEXA 2*)
*) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil.
Circumscripțiile instanțelor militare, ale parchetelor de pe lângă acestea și localitățile de reședință
Nr. crt. |
Instanța militară și localitatea de reședință |
Parchetul militar și localitatea de reședință |
Circumscripția teritorială |
I.1. |
Tribunalul Militar București Sediul: Municipiul București |
Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar București Sediul: Municipiul București |
Argeș Călărași Giurgiu Ialomița Ilfov Olt Teleorman Vâlcea Municipiul București Constanța Tulcea Brăila Buzău Dâmbovița Prahova |
I.2. |
Tribunalul Militar Cluj Sediul: Municipiul Cluj-Napoca |
Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Cluj Sediul: Municipiul Cluj-Napoca |
Brașov Covasna Sibiu Alba Bistrița-Năsăud Cluj Sălaj Harghita Mureș Bihor Maramureș Satu Mare |
I.3. |
Tribunalul Militar Iași Sediul: Municipiul Iași |
Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Iași Sediul: Municipiul Iași |
Bacău Neamț Suceava Vrancea Botoșani Galați Iași Vaslui |
I.4. |
Tribunalul Militar Timișoara Sediul: Municipiul Timișoara |
Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Timișoara Sediul: Municipiul Timișoara |
Dolj Gorj Hunedoara Mehedinți Arad Caraș-Severin Timiș |
II. |
Tribunalul Militar Teritorial București Sediul: Municipiul București |
Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial București Sediul: Municipiul București |
Competență teritorială generală |
III. |
Curtea Militară de Apel București Sediul: Municipiul București |
Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București Sediul: Municipiul București |
Competență teritorială generală |