Ce trebuie să cunoaşteţi referitor la interogatoriul (mărturisire)

1. Deosebirea dintre mărturie şi mărturisire.

Ei bine, vă facem cunoscut că mărturia reprezintă declaraţia unei persoane străină de pretenţia care face obiectul unui litigiu. Mărturisirea, însă, provine chiar de la una dintre părţile în litigiu, fiind declaraţia prin care o parte recunoaşte ca adevărat un fapt, această declaraţie determinând anumite consecinţe juridice împotriva ei.

Mărturisirea judiciară este obţinută în cursul judecăţii în faţa instanţei, prin intermediul interogatoriului (chestionar de întrebări) formulat de către partea adversă, căreia instanţa i-a încuviinţat o asemenea probă.

Constituie mărturisire judiciară şi cea făcută de parte spontan, fără să fie întrebată prin acel interogatoriu. În acest caz instanţa consemnează mărturisirea în cuprinsul încheierii de şedinţă.

Trebuie să ştiţi că mărturisirea este, în principiu, admisibilă în toate materiile.

Sunt şi situaţii când mărturisirea nu este admisibilă.

2. Când puteţi propune o asemenea probă?

ü Dacă sunteţi reclamant într-o pricină şi înţelegeţi să vă folosiţi în dovedirea pretenţiilor de interogatoriul pârâtului, atunci va trebui să solicitaţi prin cererea de chemare în judecată această probă.

Şi pârâtul poate solicita această probă, dacă consideră că îl ajută în apărarea sa faţă de pretenţiile reclamantului. Astfel, pârâtul va trebui să ceară, la rândul său, prin întâmpinare chemarea reclamantului la interogatoriu.

ü Dacă nu aţi cerut acest lucru, fie că sunteţi reclamant sau pârât, puteţi cere luarea interogatoriului părţii adverse şi după prima zi de înfăţişare dacă din dezbateri credeţi că această probă vă ajută. Mai puteţi cere această probă şi dacă, neavând avocat, nu aţi ştiut că vă puteţi folosi şi de această probă.

Întrucât admiterea acestei dovezi nu pricinuieşte amânarea judecăţii, dacă partea ce urmează să răspundă este prezentă în instanţă, înseamnă că puteţi cere această probă chiar dacă nu a-ţi cerut-o de la început prin cererea de chemare în judecată sau întâmpinare.

ü Este posibil ca în proces să aveţi calitatea de intervenient, chemat în garanţie, chemat în judecată întrucât aţi putea pretinde aceleaşi drepturi ca şi reclamantul, arătat de pârât ca titular al dreptului.

Indiferent ce calitate dintre cele enumerate aveţi în proces, fiind parte, puteţi apela la o asemenea probă şi puteţi fi chemat să răspundeţi la interogatoriu.

ü Întrucât instanţa trebuie să stabilească adevărul nu trebuie să vă deranjeze dacă ordonă din oficiu această probă.

ü Procurorul nu poate fi chemat la interogatoriu chiar dacă el a introdus cererea de chemare în judecată, deoarece faptele la care se referă cauza nu sunt fapte personale ale acestuia.

ü Ca orice mijloc de probă interogatoriul se încuviinţează de instanţă prin încheiere, după ce fiecare parte şi-a spus părerea cu privire la această probă.

3. Ce condiţii trebuie să îndeplinească interogatoriul?

ü Interogatoriul se va încuviinţa de instanţă numai dacă este vorba de fapte personale ale celui ce urmează a fi întrebat şi care au legătură cu litigiul şi pot duce la rezolvarea cauzei.

Faptele străine părţii se vor dovedi cu alte mijloace de probă.

4. Administrarea propriu-zisă a interogatoriului

ü Dacă vi s-a încuviinţat o asemenea probă trebuie să formulaţi în scris toate întrebările pe care doriţi să le puneţi, lăsând spaţiu pentru consemnarea răspunsurilor. În practică, se procedează în sensul consemnării întrebărilor în partea stângă a colii de hârtie, iar în jumătatea din partea dreaptă a colii se consemnează răspunsurile, în ordinea şi în dreptul fiecărei întrebări.

· Interogatoriul trebuie prezentat instanţei de judecată pentru a proceda la întrebarea părţii. Partea care a formulat interogatoriul nu trebuie să-l depună la dosar cu mult timp înainte pentru ca partea adversă să nu aibă timp să-şi pregătească răspunsurile după cum îi este mai favorabil.

· Cel chemat la interogatoriu este întrebat de preşedintele completului asupra fiecărui fapt în parte. Acesta nu are voie să citească un răspuns scris de mai înainte, însă se poate folosi de însemnări privitoare la cifre sau denumiri.

Dacă cel căruia i se ia interogatoriul declară că pentru a răspunde trebuie să cerceteze înscrisuri, instanţa va putea să fixeze un nou termen pentru luarea interogatoriului.

După ce în prealabil a citit şi a luat cunoştinţă de cele consemnate, cel interogat trebuie să semneze interogatoriul pe fiecare pagină.

În situaţia în care cel ce urmează să fie interogat nu doreşte să răspunsă la întrebări sau nu poate să semneze se va menţiona această împrejurare în josul interogatoriului.

ü Statul şi celelalte persoane juridice de drept public şi privat vor răspunde în scris la interogatoriul ce li se va comunica, fiind necesar ca răspunsul comunicat să fie semnat şi parafat de organul care reprezintă persoana juridică în mod valabil.

ü În cazul societăţilor comerciale de persoane, asociaţii cu drept de reprezentare vor fi citaţi personal la interogatoriu.

5. Administrarea interogatoriului în situaţii speciale

ü Dacă nu vă puteţi prezenta în fata instanţei pentru a fi interogat, nu este nici o problemă. Instanţa se poate prezenta la domiciliul dumneavoastră pentru a vă lua interogatoriul încuviinţat.

ü În cazul minorilor, persoanelor fără discernământ, legea dispune că interogatoriul se poate lua reprezentaţilor legali, însă numai cu privire la faptele săvârşite de ei în această calitate.

ü Dacă partea are domiciliul în străinătate va putea fi interogată prin cel care o reprezintă în judecată, situaţie în care interogatoriul va fi comunicat în scris mandatarului, care va depune răspunsul părţii dat în cuprinsul unei procuri speciale şi autentice. Dacă mandatarul este avocat, procura specială poate fi certificată de acesta.

ü Se poate întâmpla ca partea chemată la interogatoriu să refuze, fără motive temeinice, să răspundă la interogatoriu sau nu se înfăţişează.

În toate cazurile în care este posibilă administrarea altor probe, lipsa la interogatoriu sau refuzul de a răspunde va fi socotit ca un început de dovadă ce urmează a fi completat cu alte probe.

Atenţie !

Când nu s-ar mai putea administra alte probe, instanţa va putea considera atitudinea respectivă ca o mărturisire de plină, dacă şi-a format convingerea în acest sens.